PSD și PNL au intrat într-un schimb de replici pe tema situației financiare pe care Guvernul Bolojan a lăsat-o în urmă, înainte de prima rectificare bugetară a Executivului condus de Luca Niculescu. În timp ce social-democrații cer prezentarea publică a situației reale a finanțelor țării și acuză fostul premier că a sacrificat economia prin măsurile de austeritate, Ilie Bolojan susține că Sorin Grindeanu încearcă să își pregătească justificările pentru un eventual eșec bugetar.
Miza ar fi valoarea „reală” a deficitului bugetar, facturile neachitate și alte datorii acumulate de stat. Social-democrații spun că deficitul bugetar aparent „sănătos”, de doar 3,81% din PIB la finalul lunii septembrie, pentru că reprezintă doar plățile efectuate fără a lua în calcul datoriile acumulate la bugetele statului (către operatorii din energie în contul plafonării tarifelor, către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și către alți reprezentanți din mediul privat în contul diverselor bunuri și servicii prestate). De remarcat că PSD a votat, în unanimitate, cabinetul Niculescu cu Alexandru Nazare șef al Finanțelor, funcție pe care a avut-o și în cabinetul Bolojan.
Știrile ProTV.ro a atras recent atenția că diferența dintre deficitul cash și deficitul ESA, care include și datoriile, nu doar plățile efective, este punctul nevralgic care stă la baza rectificării bugetarii, moment în care deficitul integral va fi făcut, în sfârșit, public.
PSD vrea să afle „situația reală” a finanțelor țării după ce a preluat guvernarea
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut lui Alexandru Nazare, ministru de Finanțe în cabinetul Luca Niculescu, dar și în cabinetul Ilie Bolojan, o prezentare a „situației reale” a finanțelor țării, inclusiv a facturilor neachitate și a lucrărilor executate, dar încă nefacturate.
Liderul social-democrat a anunțat că partidul va face analize lunare pentru a verifica stadiul implementării măsurilor din programul de guvernare și a susținut că este necesară o evaluare clară a obligațiilor financiare înainte de adoptarea unor noi măsuri.
„Înainte să reparăm, trebuie să ştim exact de unde plecăm şi să ştim exact care este această linie de start”, a declarat Sorin Grindeanu.
Acesta a respins ideea că solicitarea ar avea drept scop invocarea unei „grele moșteniri”, așa cum, în opinia sa, ar fi procedat Ilie Bolojan la preluarea mandatului de premier.
„PSD a cerut şi cere prezentarea publică cât mai rapid a situaţiei reale a finanţelor ţării şi nu ca să ne plângem de greaua moştenire, aşa cum a făcut fostul prim-ministru Ilie Bolojan când a venit premier, ci ca să facem, până la urmă, curăţenie după austeritate şi să ştim exact de unde pornim”, a afirmat liderul PSD.
Grindeanu l-a criticat pe fostul premier pentru măsurile fiscale adoptate și a pus sub semnul întrebării rezultatele acestora, în condițiile în care România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și o inflație ridicată.
„Când a preluat guvernarea în mai, iunie, anul trecut, spunea că România este în incapacitate de plată şi că nu poate să plătească pensii şi salarii. Când a predat-o, după un an şi jumătate, a spus că e în colaps. Cam asta este radiografia guvernării Bolojan, de la incapacitate de plată, la colaps”, a susținut Grindeanu.
Liderul PSD a invocat și o diferență de aproximativ 30 de miliarde de lei între deficitul calculat în sistem cash și cel determinat potrivit standardului european ESA, pentru care a cerut explicații publice. Acum, surse din PSD vorbesc despre faptul că Ilie Bolojan ar fi lăsat pe masa noului executiv facturi neachitate de aproximativ 50 de miliarde de lei. Totuși, trebuie precizat că mai bine de cinci luni, președintele PNL s-a aflat la conducerea unui executiv demis, care nu a putut face rectificarea bugetară.
Bolojan îl acuză pe Grindeanu că își pregătește scuzele pentru un eventual eșec
La rândul său, fostul premier Ilie Bolojan respinge ideea că a lăsat o grea moștenire lui cabinetului Niculescu. Președintele PNL l-a acuzat pe Sorin Grindeanu că își asumă rolul de premier de facto, stabilind agenda Guvernului și a contestat modul în care liderul PSD interpretează datele privind deficitul bugetar.
Bolojan a susținut că estimările agențiilor internaționale de rating trebuie luate în calcul atunci când este evaluată situația finanțelor publice. Potrivit fostului premier, Moody's estima deficitul total al României pentru 2026 la 5,8% din PIB, Fitch la 5,9%, iar Standard & Poor's la 6,2%.
„Contestă domnul Grindeanu competenţa agenţiilor de rating? Să le-o spună când se întorc”, a transmis Bolojan.
Fostul șef al Executivului a explicat că deficitul înregistrat la un anumit moment al anului nu trebuie confundat cu cel de la finalul anului, în condițiile în care unele cheltuieli pentru investiții sunt efectuate înainte de încasarea fondurilor europene aferente.
„E cam ca atunci când trebuie să scoţi mai mulţi bani din cutiile de pantofi ca să plăteşti diverse cheltuieli, urmând să le umpli la loc mai târziu. Astfel, la finalul anului, ai acolo cât ţi-ai propus. Asta, dacă nu le goleşti din nou”, a declarat fostul premier.
Bolojan a susținut că PSD încearcă să justifice eventuale derapaje bugetare și să evite măsurile necesare pentru controlul cheltuielilor publice.
„Ori domnul Grindeanu nu înţelege nimic, ori, cel mai probabil, îşi fabrică scuzele pentru un eşec”, a afirmat liderul PNL.
Acesta a avertizat că o rectificare bugetară care ar permite noi cheltuieli fără măsuri de control ar putea pune în pericol atingerea țintei de deficit pentru acest an. Bolojan a mai susținut că promisiunile politice care nu au acoperire financiară ar putea complica inclusiv construcția bugetului pentru 2027.
Ce spune șeful Finanțelor despre deficitul bugetar
Datele publicate de Alexandru Nazare, șeful Finanțelor în ambele cabinete care își dispută „greaua moștenire” arată că deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB. În perioada similară din 2025, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB.
Prin urmare, deficitul cash s-a redus cu aproximativ 24,17 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2025.
Nazare a prezentat aceste rezultate drept o confirmare a efectelor măsurilor de consolidare fiscală. Totuși, reducerea deficitului cash nu elimină presiunile asupra bugetului. Ministerul Finanțelor a avertizat că statul trebuie să gestioneze obligații semnificative, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, cheltuieli în sistemul de sănătate și solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.
În plus, România mai are de primit 6,43 miliarde de euro prin cererile de plată nr. 5 și 6 din PNRR. Potrivit lui Nazare, sume pe care nu le vom primi de la Comisia Europeană ar putea crește presiunea asupra bugetului național, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate.
O altă problemă o reprezintă costurile cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Rectificarea bugetară, primul test pentru Guvernul Niculescu
În acest context, rectificarea bugetară devine una dintre principalele provocări ale executivului recent instalat. Programul de guvernare prevede realizarea acesteia în primele 30 de zile de la învestire, înainte de termenul legal de 30 noiembrie. În acest context, explică sursele Știrilor ProTV, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu au ajuns miercuri după amiază la Palatul Victoria pentru a discuta despre rectificarea bugetară.
Premierul Luca Niculescu a anunțat că va trata cu prioritate acest subiect și că evaluarea situației financiare a țării se va desfășura în paralel cu pregătirea rectificării.
„Mi se pare logic să ştim cum sunt finanţele ţării. În acelaşi timp, cum aţi spus şi dumneavoastră, este urgentă rectificarea bugetară”, a declarat premierul recent.
Potrivit programului de guvernare, nevoile suplimentare din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene ar urma să fie acoperite prin realocări bugetare, fără majorarea deficitului.
Ministrul Finanțelor a avertizat însă că ultimele luni ale anului vor pune presiune asupra bugetului și că România trebuie să continue consolidarea fiscală, inclusiv în 2027.
În acest context, disputa dintre PSD și PNL privind moștenirea Guvernului Bolojan se va muta și în zona deciziilor concrete: cât de mari sunt obligațiile financiare ale statului, ce resurse mai sunt disponibile și în ce măsură noul Executiv poate respecta țintele de deficit asumate la nivel internațional.
