Preşedintele Nicuşor Dan: Trebuie să avem o lege care să condamne manifestări antisemite, dar trebuie să fie clară
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, luni, că este nevoie de o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, dar că un astfel de act normativ trebuie să fie foarte clar, să nu lase loc la interpretări şi eventual la abuzuri.
"Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuţie, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi eventual la abuzuri", a spus Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni.
El a explicat că a trimis la CCR legea iniţiată de deputatul Silviu Vexler deoarece încalcă directive europene.
"În primul rând, să lămuresc o chestiune de procedură înainte să vă răspund la întrebare, pentru că am văzut în spaţiul public întrebarea, sunt atâtea probleme în România şi preşedintele exact de legea asta s-a apucat. Ca să lămurim, este o obligaţie constituţională a preşedintelui ca pentru orice lege care este votată de camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituţională dacă apreciază că este neconstituţională, fie să o trimită înapoi la Parlament dacă apreciază că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate. Deci, în intervalul ăsta de timp, cred că am promulgat vreo 40-50 de legi, pe aceasta am trimis-o la Curtea Constituţională şi pe cea privind Codul Rutier am trimis-o înapoi la Parlament, pentru că erau nişte prevederi care încălcau nişte directive europene, cel puţin aşa au apreciat colegii mei. Deci asta e chestiunea procedurală", a spus Nicuşor Dan.
De asemenea, şeful statului a subliniat că actul normativ conţine neclarităţi.
"Dacă ne uităm la conţinutul acestei legi, aşa cum probabil aţi citit sesizarea pe care am făcut-o Curţii Constituţionale, o să vedeţi că sunt nişte chestiuni extrem de neclare acolo şi vă dau un exemplu. În oraşul Făgăraş există o asociaţie care se ocupă de promovarea, o mică asociaţie care se ocupă de promovarea rezistenţei din Munţii Făgăraş, face expoziţii, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii rezistenţei din Munţii Făgăraş sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din Mişcarea Legionară. Întrebarea este: această asociaţie are sau nu are caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Şi dacă are caracter legionar, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş. Şi sunt multe astfel de neclarităţi care lasă loc arbitrariului", a afirmat preşedintele Nicuşor Dan.
El a subliniat că statul român trebuie să reacţioneze extrem de ferm la ameninţările primite de jurnalişti în noiembrie-decembrie 2024, dar şi la cele la adresa deputatului Silviu Vexler.
"Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări şi vreau să întrebăm toţi Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de ameninţări pe care jurnaliştii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de nişte fapte extrem, extrem de concrete, ameninţări la adresa unor jurnalişti sau ce s-a întâmplat cu ameninţările la adresa domnului Vexler imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar. Deci acestea sunt nişte chestiuni extrem, extrem de concrete şi faţă de care statul român trebuie să reacţioneze extrem, extrem de ferm", a susţinut şeful statului.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că a venit şi el cu o sesizare la CCR, deoarece pe 10 iulie expira termenul până la care putea face acest lucru.
"În opinia, mea argumentele pe care noi le-am avut au avut ceva mai multă consistenţă şi de aceea am contestat", a explicat el.
Pe 10 iulie, preşedintele Nicuşor Dan a trimis CCR o sesizare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Legea a fost sesizată la CCR şi de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi, însă pe 10 iulie CCR a respins sesizarea.
