Politico: Iohannis este presat să se retragă din cursa pentru șefia NATO. Scenariile vehiculate pentru președintele României

Pentru majoritatea țărilor NATO, a sosit momentul ca președintele României, Klaus Iohannis, să renunțe după două luni de competiție pentru funcția de conducere a alianței.

În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung și se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de rang înalt în UE, scrie Politico.

De când și-a anunțat candidatura, în martie, Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din grupul celor 32 de state - Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.

Totuși, acest lucru nu este suficient pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianței pentru a-l succeda pe Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.

Înalții UE și NATO i-au transmis lui Iohannis semnale inclusiv prin intermediul presei

Este important de remarcat că este al treilea articol „pe surse” dat de o publicație de renume în ultima perioadă în care Iohannis este prezentat ca un candidat nepotrivit pentru NATO. La începutul lunii martie, cotidianul german de mare tiraj Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a publicat o analiză din care reieșea că președintele României, prin candidatura sa, nu face nimic altceva decât să amâne unanimitatea numirii lui Rutte. 

O lună mai târziu, o altă publicație de renume, Le Figaro, a publicat un articol în care Iohannis a fost criticat direct pentru felul și momentul în care și-a anunțat, „de unul singur, fără să întrebe pe nimeni”, candidatura la șefia NATO. Publicația din Hexagon a citat „un bun cunoscător al NATO”, care a declarat că „modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”.

NATO, folosit ca monedă de schimb pentru funcțiile înalte din UE

În timp ce miniștrii de externe ai NATO se reunesc joi și vineri la Praga, temerile sunt că, dacă Iohannis nu se retrage curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și Consiliului European, precum și rolul de șef al diplomației UE sunt toate puse în joc, iar cele 27 de țări ale UE încearcă, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei pe care le doresc. Acum, șefia NATO face parte din acest amestec.

„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este", a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.

Iohannis ar fi ajuns la o înțelegere cu aliații cheie

Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa.

„Nu există o astfel de presiune în ceea ce privește retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale", a declarat biroul lui Iohannis pentru Politico.

Chiar dacă Rutte obține postul de la NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să țină cont de faptul că un liberal olandez a câștigat, au declarat doi diplomați europeni.

Iohannis ar fi ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a renunța la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți oficiali europeni care și-au păstrat anonimatul pentru a discuta despre discuții sensibile. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, care l-a susținut deja pe Rutte.

Retragerea înainte de cursa pentru funcția de conducere europeană și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o anumită bunăvoință față de aliații occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuțiilor pentru funcția de conducere.

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ca președinte al României se încheie în decembrie.

Scenariile vehiculate la Bruxelles pentru Klaus Iohannis

La Bruxelles sunt mai multe scenarii vehiculate pentru Klaus Iohannis. Una dintre opțiuni este foarte puțin probabilă: În cazul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obține un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca o alternativă.

Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană și are o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.

„România este, de asemenea, un copil de afiș în UE atunci când vine vorba de respingerea influenței rusești, de susținerea Ucrainei și de integrarea în UE, cum ar fi aderarea oficială la spațiul Schengen fără vize”, scrie Politico.

Aliații lui Iohannis insistă asupra faptului că candidatura sa la NATO nu este doar o modalitate de a obține un post în UE, întrucât acesta „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest post cel mai important pentru NATO în acest moment”, potrivit unui oficial informat despre gândirea sa.

O altă opțiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.

Cel mai vehiculat nume pentru acest post este cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, având în vedere surprizele care apar în orice puzzle de funcții de conducere, postul ar putea fi ocupat de Iohannis, au declarat alți doi oficiali UE. 

Articol recomandat de sport.ro

Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat