Parlamentul a adoptat o declaratie la initiativa lui Tariceanu, in care il critica pe Iohannis. Replica Presedintiei

Aceasta declaratie - in care sunt criticate CSM, Ministerul Public si presedintele Romaniei, dupa decizia CCR privind OUG 13 - a fost propusa conducerii Parlamentului de catre Calin Popescu Tariceanu.

Proiectul de declaratie vine sa precizeze "pozitia Senatului in arhitectura constitutionala a statului”, fiind nevoie ca opinia publica sa inteleaga ca Parlamentul este "unica autoritate legiuitoare din Romania si alte ingerinte in activitatea acesteia nu pot fi acceptate”.

"Parlamentul Romaniei saluta clarificarile pe care CCR le-a adus in decizia sa din 8 februarie 2017. Declarand ca neintemeiate sesizarile CSM si presedintelui Romaniei, Curtea explica, pe de o parte, cum Parlamentul poate delega Guvernului printr-o lege speciala de abilitare competenta de a emite ordonante, iar pe de alta parte ca executivul «nu are obligatia constitutionala sau legala de a solicita avizul CSM in materia in care a legiferat, iar CSM nu are abilitarea legala de a emite un astfel de aviz»", se arata in declaratia propusa de Tariceanu si adoptata de plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului.

Documentul subliniaza ca, "in conditii normale", astfel de lamuriri nu ar fi fost necesare, insa in actualele conditii ar pune capat "actiunilor concertate de subminare" a Parlamentului.

Citește și

Tariceanu, atac dur la adresa lui Iohannis dupa discurs. "Poti sa dai lectii cand nu se stie daca ti-ai platit impozitele?"

"Parlamentul Romaniei considera ca recenta decizie a Curtii trebuie sa puna capat o data pentru totdeauna actiunilor concertate de subminare a rolului si prestigiului Parlamentului ca institutie centrala a democratiei si organ reprezentantiv suprem al natiunii noastre.

Parlamentul nu va mai accepta pe viitor sa fie redus la conditia de spectator al unor decizii politice care se iau dupa criterii netransparente de catre persoane care nu si-au castigat prin vot dreptul de a decide si de catre agentii ale statului conduse la randul lor de persoane numite pentru indeplinirea unor atributii fara caracter politic, de ordin judiciar sau tinand de sfera sigurantei nationale", se mai arata in document.

Calin Popescu Tariceanu s-a lansat si intr-o critica la adresa presedintelui, care, prin modul direct de alegere, "a indus impresia gresita ca cel ales este primul reprezentant al natiunii, ca ar fi un presedinte absolut al romanilor, mai legitim si mai reprezentativ decat Parlamentul".

"Nimeni si in nicio materie nu-si poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului. (...) Parlamentul Romaniei califica drept neconstitutionale si inacceptabile judecatile pe care fie Presedintele Romaniei, fie CSM, fie reprezentanti ai Ministerului Public le formuleaza la adresa unor decizii si activitati ale Guvernului", se mai spune in document, cu referire la disputele generate de catre adoptarea OUG 13/2017, potrivit News.ro.

De altfel, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a lansat miercuri, in plenul Parlamentului, un atac dur la adresa presedintelui Iohannis si a CSM, institutii pe care le-a acuzat ca au atacat ”cot la cot” OUG 13, ”un act constitutional perfect legitim”.

”CSM doreste sa fie independent in cadrul arhitecturii institutionale, dar CSM pare sa doreasca aceasta independenta numai in raport cu Parlamentul pentru ca observam ca, atunci cand presedintele actual s-a dus la CSM, imediat, cot la cot, au depus contestatiile pe care le cunoasteti la CCR impotriva unui act constitutional perfect legitim asa cum a fost subliniat de catre CCR pe care l-a adoptat Guvernul”, a declarat Tariceanu in cadrul dezbaterilor asupra declaratiei de reafirmare a rolului si prestigiului Parlamentului.

Seful Senatului a tinut sa atraga atentia ca unica institutie care reprezinta poporul este Parlamentul, in vreme ce presedintele este doar reprezentantul statul.

”Nu ma pot abtine sa fac o remarca: vreau sa intelegem cu totii ca presedintele reprezinta statul si nu este seful statului. Nu merge aceasta institutie dupa formula din marina sau din armata: comanda la mine. Nu merge”, a mai spus seful Senatului.

Tariceanu l-a mai acuzat pe presedintele Iohannis ca a declansat un razboi politic in ultimele doua luni, fiind nevoie de interventia CCR ”pentru a pune lucrurile in ordine”.

”Fara indoiala ca in aceasta perioada a existat o ingerinta majora a CSM in activitatea puterii executive si o ingerinta a institutiilor de forta impotriva activitatea Guvernului si a Parlamentului. Am traversat o perioada de criza de aproape doua luni in care presedintele a declansat un razboi politic, alimentand nemultumirile unei parti a populatiei si incercand sa rastoarne rezultatul alegerilor”, a adaugat Tariceanu.

Raspunsul Presedintiei

Presedintele Klaus Iohannis va continua sa isi exercite toate atributiile constitutionale, iar Parlamentul nu poate sa "transfere responsabilitatea" deteriorarii imaginii sale asupra sefului statului, spune Administratia Prezidentiala, in replica la declaratia asumata, miercuri, de Legislativ.

"Constitutia Romaniei a construit un sistem in cadrul caruia autonomia institutionala este echilibrata prin colaborarea reciproca si cooperarea loiala a institutiilor fundamentale ale statului. Luand act de Declaratia politica adoptata de Parlament, Presedintele Romaniei va continua sa isi exercite toate atributiile constitutionale in beneficiul poporului roman, unic titular al suveranitatii nationale", se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Presedintele critica atitudinea Parlamentului, spunand ca este o reactie la scaderea in incredere din partea romanilor si la deteriorarea imaginii sale.

"Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului si scaderea increderii cetatenilor in autoritatea care astazi isi reafirma «suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice» nu isi va gasi solutia prin transferul de responsabilitate asupra Presedintelui Romaniei, CSM, sau asupra «agentii ale statului de ordin judiciar sau tinand de sfera sigurantei nationale» ori, in ultima instanta, asupra cetatenilor care indraznesc sa se exprime liber impotriva unor actiuni care pun in pericol statul de drept si valori ale democratiei", se mai arata in comunicat.

Criticile aduse declaratiei vizeaza si forma sa, Administratia Prezidentiala aratand ca o analiza detaliata din punct de vedere juridic "pune sub semnul intrebarii rigoarea conceptelor si argumentelor". "Desi clameaza rolul Parlamentului in arhitectura institutionala a statului roman, in fapt se constituie intr-un semnal ingrijorator cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului in care el se relationeaza cu celelalte autoritati si institutii ale statului, precum si cu societatea civila", se mai spune in comunicat.

Administratia Prezidentiala afirma ca aceasta declaratie a Parlamentului este data luand ca pretext un act normativ al Guvernului "adoptat in absenta oricarei delegari legislative din partea Parlamentului" si puternic contestat de societatea civila, respectiv OUG 13, dar si invocand o decizie a Curtii Constitutionale a carei motivare nu este cunoscuta inca. "Declaratia politica a Parlamentului afecteaza insusi principiul cooperarii loiale dintre institutiile statului, fundamentat si dezvoltat constant in jurisprudenta instantei de contencios constitutional", transmite Presedintia.

Potrivit sursei citate, presedintele Iohannis considera ca adecvarea Parlamentului la realitatea societatii romanesti contemporane implica mai mult decat simpla afirmare a faptului ca „autoritatea sa legislativa este unica si indivizibila”, ca el „beneficiaza de un drept exclusiv de a trage Guvernul la raspundere”, ca este „singurul reprezentant constitutional al intregii societati” sau ca „opinia structurata si legala a societatii romanesti este exprimata in mod legitim si cu exclusivitate numai de Parlament” ori ca „Parlamentul asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate”.

"Impresia Parlamentului ca ar fi o «redusa la conditia de spectator al unor decizii politice» ar putea fi schimbata prin asumarea unor dezbateri autentice si transparente, printr-un act de legiferare responsabil si previzibil in interesul general al societatii, printr-un control eficient asupra executivului in ansamblul sau, si nu limitat doar la intrebari si interpelari adresate membrilor Guvernului", se mai arata in comunicat.

In ceea ce priveste criticile aduse lui Iohannis in declaratie, Administratia Prezidentiala reaminteste ca seful statului este ales direct de cetateni si are legitimitate si reprezentativitate egale cu ale Parlamentului si, ca atare, presedintele nu devine „prin efectul Constitutiei, exterior societatii”, ci, dimpotriva, atunci cand se manifesta, Presedintele Romaniei exprima interese ale societatii.

"Asa cum a constatat si Curtea Constitutionala, o elocventa ilustrare a faptului ca Presedintele Romaniei este obligat sa aiba un rol activ si ca prezenta sa in viata politica nu se poate rezuma la un exercitiu simbolic sau protocolar, rezulta din dispozitiile articolului 80 din Constitutie, care consacra rolul sefului statului de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate. Prin urmare, pozitiile exprimate de Presedintele Romaniei sunt departe de a fi «pareri», cu atat mai putin «particulare sau » si se concretizeaza in actiuni si acte menite sa realizeze rolul reprezentativ al Presedintelui Romaniei", se arata in comunicat.

Administratia Prezidentiala atrage atentia ca principiul "nimeni nu este mai presus de lege" trebuie sa functioneze, inclusiv pentru institutii precum Presedintele Romaniei sau Parlament.

"Aceasta inseamna ca nicio autoritate publica nu poate limita prerogativele celorlalte. In masura in «judecatile Presedintelui Romaniei, ale CSM si ale reprezentantilor Ministerului Public» sunt calificate «neconstitutionale si inacceptabile», Declaratia politica adoptata astazi de Parlament poate fi considerata o forma de presiune", se mai arata in comunicat.
Presedintia avertizeaza ca prin astfel de declaratii sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Romaniei sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni "discutabila", iar anchetarea si judecarea faptelor de coruptie s-ar transforma in "actiuni contestabile".

"Insasi Curtea Constitutionala ar trebui sa reflecteze serios ori de cate ori ar avea de solutionat o cauza in care implicat ar fi si Parlamentul, de vreme ce acesta evalueaza constitutionalitatea actiunilor si deciziilor altor autoritati publice", se mai arata in comunicat.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale