Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu explică, sâmbătă seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, de ce a acceptat propunerea de a prelua mandatul de ministru al Sănătăţii în guvernul premierului desemnat Siegfried Mureşan, ea spunând că în cei 15 ani dedicaţi societăţii civile, a fost implicată, alături de colegele sale, în peste 30 de proiecte de construire, renovare şi dotare a spitalelor publice, scrie News.ro.
„Am acceptat pentru că ştiu că nu există miracolele şi, într-o ţară normală la cap, viaţa unui copil, a unui părinte ori a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol. Dacă vrem spitale moderne şi curate, atunci trebuie să le construim şi să le administrăm corect. (...) Indiferent de deznodământul zilelor următoare, sănătatea României nu mai poate aştepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”, afirmă Gheorghiu (PNL).
„Cele mai importante lecţii despre sistemul de sănătate din România nu le-am învăţat din studii, rapoarte sau din programe de guvernare. Le-am învăţat pe holurile spitalelor. Le-am învăţat de la mamele care dormeau lângă patul copilului lor, ghemuite pe un scaun, căutând cu disperare soluţii şi rugându-se pentru un miracol. Le-am învăţat de la miile de pacienţi care aşteptau, uneori prea mult, un diagnostic, un tratament şi şansa de a se face bine. Le-am învăţat de la medicii care rămâneau mult după încheierea programului şi de la asistentele care ţineau în picioare o secţie întreagă, cu doar jumătate din personalul necesar. Am cunoscut oameni care au învins boala şi am cunoscut oameni pe care i-am pierdut în faţa bolii”, afirmă Oana Gheorghiu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Vicepremierul interimar mai spune că a privit suferinţa în ochi şi a simţit frustrarea de a vedea că, după atâţia ani de democraţie, sistemul de sănătate din România este „încă măcinat de probleme grave”.
„În cei 15 ani dedicaţi societăţii civile, am fost implicată, alături de colegele mele, în peste 30 de proiecte de construire, renovare şi dotare a spitalelor publice. Împreună cu peste 350.000 de oameni şi 8.000 de companii care au donat, am construit un spital de 12.000 de metri pătraţi, în care peste 3.500 de copii au fost trataţi încă din primul an. Am amenajat camere sterile care au triplat capacitatea de transplant a României, am refăcut secţii de oncologie pediatrică şi am ridicat spitale modulare de terapie intensivă când pandemia nu mai lăsa loc de aşteptare”, explică Gheorghiu.
„Sănătatea României nu mai poate aștepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”
Ea precizează că acesta este contextul în care a acceptat propunerea de a face parte din cabinetul condus de Siegfried Muresan, şi nu pentru „o funcţie vremelnică” şi „nici din ambiţie personală”.
„Viaţa mea era, de altfel, mult mai liniştită înainte să intru în politică. Am acceptat pentru că ştiu că nu există miracolele şi, într-o ţară normală la cap, viaţa unui copil, a unui părinte ori a unui bunic nu trebuie să depindă de un miracol. Dacă vrem spitale moderne şi curate, atunci trebuie să le construim şi să le administrăm corect. Dacă vrem medici, asistente, infirmiere şi brancardieri bine pregătiţi, atunci trebuie să-i respectăm pe măsura muncii şi a responsabilităţii lor. Dacă vrem să vindecăm sistemul de sănătate, atunci trebuie să aşezăm pacientul în centrul fiecărei decizii. Acestea sunt gândurile cu care am acceptat propunerea de a prelua mandatul de ministră a Sănătăţii. Indiferent de deznodământul zilelor următoare, sănătatea României nu mai poate aştepta miracole. Este timpul să le facem să se întâmple”, încheie Oana Gheorghiu.
Premierul desemnat Siegfried Mureşan a depus sâmbătă la Parlament lista Guvernului şi programul de guvernare. El a mers însoţit de Tanczos Barna, ministrul propus de UDMR la Agricultură şi de Cătălin Drulă, propus de USR la Ministerul Transporturilor.
„Vom continua pe baza lucrurilor bune făcute de Guvernul României în ultimul an”, a anunţat Mureşan. Din acest moment, poate fi declanşată procedura în vederea învestirii Guvernului, care constă în audierea şi avizarea miniştrilor în comisiile parlamentare de specialitate şi votul în plenul Parlamentului.
