În contextul elaborării noii legi a salarizării unitare, sindicatul solicită o poziţionare corectă şi echitabilă în ierarhia profesiilor din sistemul public, în concordanţă cu standardele profesionale, responsabilităţile şi constrângerile specifice activităţii desfăşurate.
Principalele revendicări ale SindFISC vizează introducerea unei grile salariale distincte în noua lege a salarizării, precum și o poziționare corectă în acord cu standardele impuse finanțiștilor. Sindicatul solicită și legiferarea unui statut profesional, recunoașterea specificului activității prin compensarea salarială a interdicțiilor, incompatibilităților, riscurilor profesionale și complexității muncii, dar și încurajarea performanței și a aportului personal și instituțional. Totodată, sunt cerute finanțarea corectă a activității profesionale și condiții de muncă decente.
În cadrul unei conferinţe de presă, sindicaliştii vor prezenta atât problemele sistemice cu care se confruntă personalul din Ministerul Finanţelor şi structurile din subordine, cât şi impactul direct pe care lipsa unui cadru legislativ adecvat îl are asupra funcţionării administraţiei financiar-fiscale, vamale, a reglementării jocurilor de noroc, precum şi asupra capacităţii statului de colectare a veniturilor bugetare.
O nouă lege a salarizării
Guvernul a elaborat prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani și de a introduce reguli mai clare și mai sustenabile în sistem.
Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și vizează, în principal, creșterea echității salariale, transparenței și orientarea sistemului către performanță. Autoritățile subliniază că actuala lege, în vigoare din 2017, a generat în timp discrepanțe semnificative între diferite categorii de angajați din sectorul public.
Potrivit documentului consultat de ȘtirileProTV.ro, care a fost transmis inițial partenerilor sociali înainte de a fi supus dezbaterii publice, proiectul de lege urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare. De asemenea, există posibilitatea ca până să fie pus în dezbatere publică, proiectul să mai sufere modificări.
Un element central al reformei îl reprezintă limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, comparativ cu 1:12 în prezent. Măsura este menită să reducă diferențele salariale și să asigure o distribuție mai echilibrată a veniturilor.
Proiectul introduce, de asemenea, o regulă strictă: toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin această lege. Orice beneficii stabilite prin alte acte normative vor fi considerate nule. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE.
Tot ca element de noutate față de legislația actuală, noua lege propune o ierarhizare clară a funcțiilor pe grade salariale, stabilite pe baza unei metodologii unitare. Salariile vor fi calculate prin înmulțirea unor coeficienți cu o valoare de referință, stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare, această valoare este estimată la 4.325 lei.
