CEDO: Romania are 6 luni la dispozitie pentru a rezolva situatia din inchisori. Reactia premierului Grindeanu

×
Codul embed a fost copiat

Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania contravin Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si arata o disfunctionalitate structurala care necesita adoptarea de masuri generale de catre stat, a decis marti CEDO.

Romania are la dispozitie sase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situatiei din inchisori.

CEDO a decis ca Romania trebuie sa plateasca, in total, 16.000 de euro despagubiri morale si 1.850 de euro cheltuieli de judecata, dupa ce instanta europeana a fost sesizata de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi in legatura cu conditiile din inchisorile din Romania.

Asyfel, Remives si Gaszi vor primi despagubiri in valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian si Mosmonea cate 5.000 de euro fiecare. in plus, Mosmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecata.

Cei sapte judecatori CEDO insarcinati cu dosarul au decis, in unanimitate, ca Romania a incalcat Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Citește și
Elena Udrea la DNA Ploiesti
Amendamentele lui Traian Basescu la legea Gratierii nu sunt acceptate nici chiar de PMP. Ce legatura ar avea cu Elena Udrea

Reclamantii s-au plans, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienta instalatiilor sanitare si de lipsa de igiena, de calitatea scazuta a hranei, de sobolani si insecte in celule.

Instanta europeana a decis sa aplice in acest dosar o hotarare pilot, estimand ca situatia reclamantilor arata o problema generala care isi are originea intr-o disfunctionare structurala proprie sistemului carcelar roman.

In aceste conditii, CEDO cere Romaniei sa implementeze masuri care sa diminueze supraaglomerarea din inchisori si sa amelioreze conditiile de detentie. Instanta lasa statului dreptul de a stabili ce demersuri concrete trebuie sa faca pentru a rezolva problemele, precizand, insa, ca, daca statul nu poate garanta fiecarui detinut conditii de detentie conforme Articolului 3 din Conventie, atunci recomanda reducerea numarului de persoane din penitenciare.

In plus, statul trebuie sa implementeze cai de “recurs preventiv” si “recurs compensatoriu specific”, potrivit deciziei CEDO. “Recursul preventiv trebuie sa ii permita judecatorului care supravegheaza executarea pedepsei si tribunalelor sa puna capat unei situatii care contravine Articolului 3 din Conventia (pentru Drepturile Omului – n.r.) si sa acorde indemnizatii. Recursul compensatoriu specific trebuie sa permita obtinerea unei indemnizatii adecvate in cazul oricarei incalcari a Conventiei privind un spatiu vital insuficient si/sau conditii materiale precare”, a anuntat instanta pe site.

In aceste conditii, CEDO a hotarat sa suspende analizarea unor plangeri similare timp de sase luni, pana cand Bucurestiul va prezenta un plan de masuri pentru rezolvarea situatiei.

PLANGERILE DEPUSE LA CEDO SI CONCLUZIILE INSTANTEI

Invocand Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante, reclamantii s-au plans de conditiile din inchisorile Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Targu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iasi si Vaslui, precum si din arestul Politiei din Baia Mare. Ei au sesizat CEDO in 2012 si 2013.

Instanta a constatat ca spatiul personal atribuit reclamantilor a fost, in cea mai mare parte a perioadei de detentie, mai mic de trei metri patrati. in plus, ei nu au avut parte de lumina naturala in celule, plimbarile zilnice au fost foarte scurte, toaletele erau insalubre si, uneori, nu erau separate. Rezmivel nu a avut parte de suficiente activitati sociocultale, Mavroian nu a avut acces suficient la apa calda, Mosmonea a avut de suferit de pe urma ventilatiei inadecvate din celule, a mucegaiului, a insectelor si sobolanilor, a saltelelor uzate si a mancarii de proasta calitate, iar Gaszi de conditii igienico-sanitare insuficiente, a precizat Curtea.

CEDO a subliniat aceste conditii nu reprezinta, in sine, tratamente inumane sau degradante, dar, tinand cont ca au provocat suferinte suplimentare reclamantilor si ca nu sunt cazuri izolate, incalca Articolul 3 al Conventiei pentru Drepturile Omului.

Anterior, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat ca spera intr-o hotarare echilibrata care sa inteleaga conditiile concrete din penitenciarele din tara noastra. “Guvernul a initiat o serie de masuri consistente pentru inlaturarea conditiilor precare, pentru indeplinirea exigentelor stabilite de Conventia Drepturilor Omului, legislatia Romaniei si jurisprudenta CEDO: modernizarea penitenciarelor, constructia de noi penitenciare, legea gratierii, legea recursului compensatoriu”, a precizat ministrul Justitiei.

El a spus ca, dupa decizia CEDO, va prezenta o foaie de parcurs pentru indeplinirea cerintelor instantei.

Grindeanu, despre decizia CEDO: Am avut o discutie cu Toader. Sunt convins ca va veni in ritmul potrivit cu planul de masuri

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, marti, dupa decizia CEDO privind conditiile din penitenciarele din Romania, ca a avut deja o discutie cu ministrul Justitiei, Tudorel Toader, si ca este convins ca acesta va veni "in ritmul potrivit" cu planul de masuri pe care tara noastra trebuie sa le ia in termenul de sase luni stabilit de instanta europeana. Premierul a subliniat ca decizia CEDO demonstreaza ca problemele privind conditiile din penitanciarele din Romania nu sunt inventii.

”Decizia ne obliga ca in cele sase luni sa venim cu un plan concret agreat si de Consiliul de ministri, dar si de Guvernul Romaniei, astfel incat problema semnalata de catre CEDO sa inceapa sa fie rezolvata, pentru ca aceasta decizie vine ca urmare a problemelor existente in penitenciarele din Romania. Deci, urmare a acestor probleme, avem aceasta decizie care ne da un termen de sase luni, in care sa venim cu aceste masuri”, a declarat Grindeanu.

El a spus ca, in urma cu cateva zeci de minute a avut o discutie pe aceasta tema cu ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

”Sunt convins ca va veni in ritmul potrivit cu acest plan de masuri, astfel incat in cele 6 luni sa reusim sa aprobam acest plan, sa facem pasi concreti si pana la urma sa facem in sase luni lucruri care trebuiau facute in ultimii 26 de ani”, a precizat premierul.

Intrebat daca, in opinia sa, acest termen de sase luni e suficient, seful Executivului a afirmat: ”Avem timp in cele sase luni sa facem acest plan extrem de bine asezat. Masurile respective trebuie sa fie parte a acestui plan, urmand perioada de implementare. Dar vreau sa fie foarte bine asezate si tocmai acesta a fost rostul discutiei mele cu domnul ministru Toader. E timp suficient sa facem acest plan de masuri, sa luam masuri concrete, nu doar sa facem acest plan si sa aratam ca suntem determinati in a respecta si subliniez in a respecta decizia CEDO si a imbunatati conditiile din penitenciare, care, iata, nu sunt inventii, nu sunt lucruri spuse doar de catre unii si altii, ci azi s-a dovedit ca sunt lucruri extrem de grave”. 

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Basescu: Pentru scrierea Codurilor penale s-au platit 10 milioane de dolari celor mai luminate minti din mediul academic
Basescu: Pentru scrierea Codurilor penale s-au platit 10 milioane de dolari celor mai luminate minti din mediul academic

Senatorul PMP Traian Basescu a declarat, luni, in Comisia juridica a Senatului, ca pentru scrierea actualelor Coduri s-au platit cu 10 milioane de dolari ”cele mai luminate minti ale mediului academic romanesc”.

Amendamentele lui Traian Basescu la legea Gratierii nu sunt acceptate nici chiar de PMP. Ce legatura ar avea cu Elena Udrea
Amendamentele lui Traian Basescu la legea Gratierii nu sunt acceptate nici chiar de PMP. Ce legatura ar avea cu Elena Udrea

Noi amendamente care starnesc controverse in Parlament au fost depuse la proiectul legii gratierii. Fostul presedinte Traian Basescu propune ca pedepsele de pana la 10 ani date femeilor sa fie injumatatite, daca infractiunea nu e savarsita cu violenta.

De ce s-a enervat Liviu Dragnea, din cauza ministrului Justitiei:
De ce s-a enervat Liviu Dragnea, din cauza ministrului Justitiei: "Nu poti sa beneficiezi de sustinere la nesfarsit"

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi, la Parlament, ca va cere o audienta la ministrul Justitiei, deoarece Tudorel Toader intarzie „nepermis” cu legea de modificare a Codurilor penale.

Traian Basescu a depus o serie de amendamente la Legea gratierii prin care vor fi gratiate pedepsele de sub 10 ani
Traian Basescu a depus o serie de amendamente la Legea gratierii prin care vor fi gratiate pedepsele de sub 10 ani

Senatorul PMP Traian Basescu a depus o serie de amendamente la Legea gratierii, prin care vor fi gratiate pedepsele de sub 10 ani.

Recomandări
PSD și PNL, gata să colaboreze din nou. Liberalii acceptă un viitor premier social-democrat. Candidat comun la Cotroceni
PSD și PNL, gata să colaboreze din nou. Liberalii acceptă un viitor premier social-democrat. Candidat comun la Cotroceni

PSD și PNL se pregătesc să colaboreze din nou în viitorul Guvern, alături de UDMR, sub conducerea unui premier social-democrat. Anunțul a fost făcut de președintele liberal Ilie Bolojan, după o ședință a conducerii PNL.

VIDEO. Tragedie în Brazilia. Cel mai grav accident rutier din ultimii 17 ani: 38 de oameni aflați într-un autocar au murit
VIDEO. Tragedie în Brazilia. Cel mai grav accident rutier din ultimii 17 ani: 38 de oameni aflați într-un autocar au murit

Un accident de autocar urmat de un incendiu s-a soldat cu cel puţin 38 de morţi, sâmbătă, în statul brazilian Minas Gerais (sud-est), a anunţat poliţia, citată de AFP, potrivit News.ro.

Mass-media susține că aproape 85.000 de soldați ai Rusiei au fost uciși în războiul din Ucraina, până acum
Mass-media susține că aproape 85.000 de soldați ai Rusiei au fost uciși în războiul din Ucraina, până acum

Jurnaliștii au identificat numele a 84.761 de soldați ruși care au murit - până acum - în timpul invadării Ucrainei, se arată într-o investigație comună realizată de BBC Rusia și Mediazona, potrivit Kyiv Independent