Ministerul Justiţiei lucrează la modificarea Codului Penal pe abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu
Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a anunţat că ministerul lucrează la un proiect legislativ separat privind abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu.
”Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. Aşa se explică faptul ca Ministerul Justiţiei nu a formulat un punct de vedere”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, potrivit News.ro.
Declaraţia a fost făcută în cadrul dezbaterilor din comisia specială a Parlamentului de punere în acord a Codurilor Penale cu deciziile CCR, în momentul în care discuţia a ajuns la articolul privind abuzul în serviciu.
Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.
Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale artioclului privind abuzul în serviciu.
Astfel, Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, fără a propune vreun prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. De asemenea, Parchetul General propune menţinerea pedepsei actuale, închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) propune ca abuzul în serviciu să fie definit ca ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau persoane juridice echivalentă cu minim 10 salarii minime pe economie ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, vătămare care are sau poate avea consecinţe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave”.
Şi UNJR propune menţinerea pedepsei actuale, şi anume închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
În schimb, Asociaţia Procurorilor din România (APR) nu a venit cu o propunere concretă. ”Apreciem că modificarea textului de lege în concordanţă cu dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale poate fi efectuată după un prealabil studiu al cazuisticii interne, precum şi un studiu comparativ privind reglementarea unor atare situaţii în celelalte state ale Uniunii Europene, demers necesar pentru a pune în acord dispoziţiile art,. 297 Cod penal nu numai cu documentele organismelor internaţionale ci şi cu legea penală în materie pe teritoriul Uniunii Europene”, a transmis APR.
Şi unele dintre partidele politice au transmis propriile variante asupra abuzului în serviciu.
UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi scăderea pedepsei la închisoare de la 6 luni la 3 ani.
”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ”cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 100.000 lei, ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR transmisă comisiei parlamentare.
La rândul lor, cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.
"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", se arată în propunere. USR a venit şi cu o variantă subsidiară în care propune un prag valoric de 1.000 de lei.
Şi PMP-ul lui Traian Băsescu militează pentru neintroducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.
”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunerea PMP.
La rândul lor, liberalii nu au transmis propuneri scrise vizavi de abuzul în serviciu, dar reprezentanţii PNL în comisia parlamentară specială au declarat că partidul nu susţine introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.
Etichete: abuz in serviciu, justitie, ministerul justiției,
