Repararea unei nedreptati istorice s-a transformat in cea mai mare afacere imobiliara din Romania

Guvernul isi va angaja, miercuri, de la ora 11.00, raspunderea in fata Parlamentului asupra proiectului Legii privind despagubirile pentru imobile nationalizate - au decis Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Guvernul a avizat proiectul de lege privind despagubirile pentru imobile nationalizate si a decis sa trimita documentul la Parlament in vederea angajarii raspunderii.

Sinteza declaratiilor premierului Victor Ponta:

- Este o problema ramasa nerezolvata dupa 1989, desi au fost mai multe acte normative adoptate.

Citește și

Surse: Guvernul a avizat despagubirile la imobile nationalizate si incepe angajarea raspunderii

„Doamne, Dumnezeule!” Geoană, uluit de răspunsul dat de Lasconi la o întrebare de politică externă

- Statul roman si-a asumat rezolvarea unei probleme creata la sfarsitul anilor 1940 de catre comunisti. Exista o povara de aproximativ 8 miliarde de euro pentru statul roman.

- Dincolo de restituirile in natura au fost solutionate 27.000 de dosare cu titlu de despagubire. Acum sunt in jur de 200.000 de dosare care asteapta. Din cele 27.000 dosare solutionate, doar in 13.000 s-au dat efectiv despagubirile, 14.000 urmeaza sa fie platiti pe legea noua.

- 415 persoane au fost despagubite cu 8 miliarde de lei.

- In ultimii ani am reusit sa rezolvam problema mica, in schimb 415 persoane au primit 8 miliarde de lei din banii publici, sigur ca e o suma semnificativa

- Daca 26.200 de proprietari au primit cam 6 miliarde de lei, 1.000 cesionari au primit cam 7 miliarde de lei. Asta arata un fenomen, ca eforturile s-au indreptat catre samsari, catre cesionari.

- 9.000 de cladiri au fost restituite in natura catre proprietari, dar mai ales catre cesionari. E vorba de scoli, spitale, muzee, gradinite.. In jur de 2.000 erau institutii publice. Pentru statul roman, pierderea atator mii de cladiri are o incarcatura.

- Exista solicitari de retrocedare pentru cladiri importante: Liceul de Arta Nicolae Tonitza din Bucuresti, etc.

- 4000.000 de euro un hectar. Alte cazuri, decizie de despagubire de 5 milioane de euro dupa ce a cumparat dreptul de cesionare cu 150.000 de euro.

- Am gasit situatii in care solutionarea unor dosare s-a facut in mod clar si direct, cesionarul a primit titlul de despagubire in mai putin de o luna de 128 de milioane de euro, invocand motive de sanatate.

- Nu se mai restituie in natura niciunui cesionar, ci numai proprietarului sau urmasului. Cesionarul nu mai primeste nimic.

- Parcurile si spatiile verzi vor fi total exceptate. Pentru acestea se pot oferi doar masuri recompensatorii, si nu in natura.

- Combaterea fenomenului cesionarilor. 85% din profitul obtinut de cesionari nu se mai restituie si sper ca in acest fel fenomenul sa fie combatut. Nu se va plafona despagubirea, acest lucru se refera la samsari.

- Orice alternativa la actualul proiect care nu sanctioneaza cesionarii imobiliari, care prevede eventual un nou Fond Proprietatea, nu voi accepta asemenea sugestii din partea celor care au interese directe de a-i proteja pe cesionari.

Marea afacere imobiliara

Guvernul considera ca restituirea imobilelor nationalizate s-a transformat, din cauza neregulilor din perioada anterioara, dintr-o reparatie istorica intr-o mare afacere imobiliara, in care diferite persoane fizice au cumparat pe sume modice drepturi litigioase si au obtinut rapid milioane de euro.

Ca exemple de nereguli in solutionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor nationalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, mai multe cazuri, printre care unul inregistrat la Primaria Campia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul catre o persoana fizica in martie 2010 pentru 500.000 euro, iar aceasta persoana a obtinut titlul de despagubire doar doua luni mai tarziu, in mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.

Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local si la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) pana cand s-au gasit cesionarii "potriviti", cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmarite din punct de vedere fiscal si fara interes pentru impozitarea veniturilor si verificarea realitatii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de solutionare a dosarelor in functie de cesionari, caz dovedit prin faptul ca acest dosar are numarul 6123, iar in 2008 se hotarase solutionarea doarelor de la 1 la 6200.

Guvernul considera ca se poate acuza lipsa de interes pentru acest subiect din partea Ministerului Finantelor in acest caz.

Un alt dosar cu nereguli prezinta cazul unei persoane care a achizitionat 30% dintr-un dosar, in mai 2010, contra 1 milion euro si a primit, in august 2010, titlu de despagubire in valoare de peste 18 milioane euro. In acest dosar, fostul proprietar a primit, in 2006, 35.000 dolari, primul cesionar a revandut, in 2008, pentru 50.000 dolari, iar cesionarii au primit in 2010, in total, titlu de despagubire in valoare de 53,5 milioane euro.

O alta persoana a cumparat, in octombrie 2009, cu 10.000 euro, 25% dintr-un dosar de despagubire pentru care a primit, in ianuarie 2010, peste 1,5 milioane euro (in acest caz, arata Guvernul, ca in multe altele, se suspecteaza ca cesiunea e de fapt un "onorariu de succes" pentru rezolvarea dosarului la ANRP).

Un alt caz a fost inregistrat la Camera de Comert Arges, de unde o persoana a cumparat, in 13 octombrie 2008, pentru 1,2 milioane lei, drepturi litigioase pentru care a primit despagubiri doar o zi mai tarziu, in 14 octombrie 2008, in suma de 11,9 milioane lei.

Exista numeroase spete in care Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a aprobat solutionarea cu prioritate a unor dosare ("cazuri speciale") desi acestea facusera, anterior, obiectul tranzactionarii pe sume importante.

Retine atentia un dosar in care cesionarul a platit pentru drepturi 1,5 milioane dolari, a invocat probleme medicale si a primit titlu de despagubire, in mai putin de o luna, in 2008, de la aprobarea regimului de "caz special", pentru 128 milioane euro (la cursul de schimb din anul 2008). in lipsa regimului de caz special, acest dosar nu ar fi fost rezolvat nici in prezent. Mai mult, la ANRP exista dosare cu acelasi statut de "caz special" inca din 2007, ramase nesolutionate.

Un alt exemplu face referire la un dosar in care primarul de la Cluj Napoca emite dispozitie in 27 ianuarie 2011, se inregistreaza in martie la ANRP (in acest termen s-a emis si avizul de legalitate de catre prefectul judetului Cluj), in aprilie se cesioneaza 25% din dosar, pentru 100.000 euro unei persoane care, in mai 2011 (ultima sedinta in care s-au aprobat dosare la ANRP), primeste titlu de despagubire pentru doua milioane euro.

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va verifica modul in care au fost efectuate restituiri in natura in timpul guvernarilor anterioare.

Premierul Victor Ponta a explicat astfel ca statul a solutionat pana in prezent 27.315 dosare cu titlu de despagubire pentru imobile nationalizate si mai are de rezolvat circa 200.000 astfel de dosare, dar solutiile de pana in prezent nu au favorizat proprietarii, ci au ajutat, indirect, o mafie a samsarilor.

El a aratat ca ponderea reala a fostilor proprietari este foarte mica, prin comparatie cu cei ce detin drepturi litigioase si ca pentru 2% din totalul dosarelor cu drepturi litigioase au fost efectuate aproape 60% din plati. Din totalul dosarelor, doar 3,8% au cel putin un cesionar, insa suma acordata lor este de aproape 60% din valoarea totala a despagubirilor acordate in ultimii ani.

Au fost restituite 9.026 de imobile, inclusiv cu scoli, gradinite, spitale, 341.011 hectare terenuri considerate in intravilan si 709.305 hectare terenuri in extravilan, urmand sa fie emise decizii de punere in posesie pentru circa 300.000 hectare terenuri in extravilan.

Un numar de 24.300 dosare (88%) au primit sume de pana in 500.000 lei, dar suma acordata reprezinta doar 14% din valoarea totala a despagubirilor.

Potrivit Guvernului, statul roman nu a beneficiat aproape deloc de pe urma acestui proces, deoarece majoritatea sumelor au iesit din tara.

Guvernul isi asuma raspunderea

La 20 martie, premierul a anuntat ca Guvernul cere Curtii Europene a Drepturilor Omului acordul pentru prelungirea cu trei saptamani a termenului in care trebuie adoptata noua Lege privind despagubirile pentru imobile nationalizate, astfel incat prevederile actului normativ sa poata fi discutate in detaliu.

El a amintit ca Executivul ar trebui sa adopte noua lege pana cel tarziu la 12 aprilie si a precizat ca reprezentantii Executivului vor merge la Strasbourg in luna aprilie pentru a discuta cu specialistii Curtii Europene despre acest proiect, inainte ca documentul sa fie aprobat.

Conform calendarului anuntat anterior de primul-ministru, proiectul de lege privind despagubirile pentru imobile nationalizate urma sa fie adoptat de Guvern in sedinta de miercuri, 20 martie, si adoptat in Parlament, prin angajarea raspunderii Guvernului, la 26 martie. Amanarea dezbaterilor asupra proiectului a presupus insa amanarea adoptarii si angajarii raspunderii, pentru o data ulterioara.

Luni seara, premierul Ponta a anuntat ca Guvernul a incheiat discutiile cu specialistii CEDO asupra proiectului de lege privind despagubirile pentru imobile nationalizate si va decide, in sedinta de miercuri, inceperea procedurilor pentru angajarea raspunderii in Parlament.

Marti, liderul Bisericii Greco-Catolice din Romania, cardinalul Lucian Muresan, i-a cerut premierului Victor Ponta, printr-o scrisoare, sa amane asumarea raspunderii in privinta legii proprietatilor, pe motiv ca Bisericile Romano-Catolica si Greco-Catolica nu a fost consultate la elaborarea proiectului de act normativ.

Conform proiectului de lege pregatit de Guvern, fostii proprietari ai caselor nationalizate care nu pot fi despagubiti in natura vor primi puncte in valoare nominala de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achizitiona prin licitatie alte imobile sau le vor preschimba in bani, dar dupa 2017, in limita a 14% pe an din suma punctelor.

Ultima transa va reprezenta 16% din numarul punctelor acordate, astfel incat suma totala sa poata fi achitata intr-un interval de sapte ani, calculat din 2017.

Fostii proprietari de imobile nationalizate ale caror dosare au fost deja solutionate vor primi despagubiri in numerar in termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevazut intr-o varianta initiala, incepand cu ianuarie 2014, in transe anuale egale al caror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Proiectul include si un capitol distinct cu reguli de impozitare, in care se arata ca acordarea punctelor stabilite prin decizia de compensare emisa pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau al mostenitorilor legali sau testamentari ai acestuia precum si realizarea creantelor asupra statului roman de catre persoanele fizice respective prin valorificarea punctelor sub forma achizitionarii de imobile la licitatia publica sau valorificarea punctelor in numerar nu genereaza venituri impozabile, dar ca, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, veniturile obtinute de contribuabilii persoane fizice, persoane juridice si orice alte entitati, altele decat fosti proprietari, mostenitori legali sau testamentari ai acestora, din realizarea creantelor asupra statului roman prin valorificarea punctelor sub forma achizitionarii de imobile la licitatia publica sau valorificarea punctelor in numerar, sunt venituri impozabile.

In cazul in care sunt realizate creante asupra statului roman prin valorificarea punctelor sub forma achizitionarii de imobile la licitatia publica, impozitul datorat se calculeaza, prin aplicarea unei cote de 85% asupra bazei impozabile.

Baza impozabila reprezinta diferenta dintre valoarea punctelor acordate si pretul platit fostilor proprietari sau mostenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achizitionarea creantei.

In cazul in care din documente nu rezulta pretul platit fostilor proprietari sau mostenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achizitionarea creantei, baza impozabila este valoarea punctelor acordate.

Articol recomandat de sport.ro

”Scandalos!” Kosovarii au ”explodat” după ce au văzut ce scrie în raportul meciului România - Kosovo