Legile justiției. Proiect de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, adoptat de deputați

Astfel, s-a propus spre abrogare Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Agerpres, s-au înregistrat 191 de voturi "pentru", 83 de voturi 'contra' şi o abţinere.

Proiectul face parte din pachetul de legi ale justiţiei şi a fost adoptat de Comisia specială parlamentară pentru legile justiţiei şi a intrat marţi pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională în cazul acestui proiect de lege.

Citește și

Elena Udrea atacă la Curtea Constituțională a României legile prin care i-au fost confiscaţi 4,7 milioane euro

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Proiectul legii CSM, contestat de USR şi AUR

Dezbaterile la proiectul legii Consiliului Superior al Magistraturii au fost unele aprinse, parlamentarii USR criticând unele prevederi, în timp ce AUR a contestat procedura de urgenţă.

Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a solicitat, la începutul şedinţei de plen, scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului. "Să aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia, aşa cum a cerut şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. (...) Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui", a afirmat Moşteanu.

Propunerea a fost respinsă. S-au înregistrat 139 de voturi "împotrivă" şi 72 "pentru".

Deputatul AUR Sorin Muncaciu a susţinut că dezbaterea în procedură de urgenţă nu permite discutarea articolelor proiectului.

El a criticat şi procedura practicată de comisia parlamentară specială care dezbate proiectele legilor Justiţiei conform căreia amendamentele CSM sau ale organizaţiilor profesionale nu sunt discutate dacă nu au fost asumate de un grup parlamentar.

"Organizaţiile civile, asociaţiile judecătorilor, inclusiv CSM depun amendamente, dar dacă nu sunt susţinute de grupurile parlamentare acestea nu se discută. Care este democraţia în această sală? Eu propun ca legile Justiţiei să nu se discute în sistem de urgenţă", a spus deputatul AUR.

"Nimeni nu poate invoca că proiectul de lege privind CSM nu a fost unul dezbătut în amănunt", a replicat preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Gabriel Andronache, lider al deputaţilor PNL. El a adăugat că proiectul a fost în dezbatere publică timp de doi ani, ca şi celelalte două propuneri din acest pachet legislativ.

"La dezbaterea acestei legi din comisia specială au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai CSM, ai Ministerului Public, ai DNA, ai DIICOT, ai Asociaţiei Magistraţilor din România, ai Uniunii Judecătorilor din România, ai Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept, ai Asociaţiei Procurorilor din România, ai altor asociaţii profesionale. Gradul de reprezentativitate în cadrul dezbaterilor a fost unul ridicat. De asemenea, în mod evident, dezbaterile au fost unele aplicate pe textele de lege şi au fost desprinse concluzii care au fost susţinute de către majoritatea parlamentară", a afirmat Andronache.

Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a susţinut, la rândul său, că, în condiţiile în care proiectul legii CSM va fi adoptat, există posiblitatea de a se ivi probleme de reglementare în ceea ce priveşte celelalte două legi din pachetul legilor Justiţiei. "Sunt trei legi care, practic, ar trebui votate în bloc. Domnul preşedinte a propus lucrul acesta, iar comisia în unanimitate a votat acest aspect. Sigur că nu se ţine cont de acest lucru. (...) Ducem în derizoriu activitatea CSM. (...) În termen de 48 de ore am fost obligaţi să depunem amendamente", a explicat el.

Deputata PSD Oana Florea a amintit că legile Justiţiei au fost formulate în 2020 şi au stat în dezbatere publică până în 2021, după care s-a instalat un nou Guvern, din care a făcut parte şi USR. "De ce nu au sesizat atunci colegii Comisia de la Veneţia? Ar trebui să ne răspundă ei", a transmis Florea.

Deputatul USR Stelian Ion a calificat proiectele drept "nocive", susţinând că "aruncă" Justiţia "cu mulţi ani în urmă" şi "recreează un sistem judiciar piramidal, veleitar, clientelar", în care puterea să fie deţinută "de câţiva oameni".

"Am depus şi la Senat amendamente şi vom merge cu contestarea acestor legi până la capăt. Domnul ministru (al Justiţiei - n.r.) a ales să fie de partea părţii retrograde din magistratură, nu a părţii reformatoare. (...) Filmul acesta l-am mai văzut acum vreo patru ani de zile, când aici în faţă erau domnul Cătălin Predoiu, colegii din PNL, certându-l pe domnul Iordache şi pe Liviu Dragnea pentru că măcelăresc legile Justiţiei. Între timp, colegii din PNL s-au maturizat, au venit cu o altă formulă, au învăţat de la cei din PSD cum se face reforma în Justiţie. (...) Trag un semnal de alarmă: nici nu ştiţi ce facem prin aceste legi! Luăm din ADN-ul sistemului judiciar din perioada Năstase - Stănoiu şi retrezim la viaţă un monstru care pe atunci era foarte viu şi foarte activ. (...) Selecţia nu se va mai face pe criterii meritocratice", a transmis deputatul USR.

Potrivit fostului ministru al Justiţiei, Comisia de la Veneţia nu e "bună" pentru susţinătorii legilor Justiţiei, iar preşedintele Klaus Iohannis a vrut "să-şi impună propria viziune asupra modului de construcţie a sistemului judiciar".

"Bineînţeles că nu se puteau cere avizele Comisiei de la Veneţia în 2021, pentru că aţi blocat şi PNL, mai ales, UDMR legile Justiţiei. Nu se puteau trimite la Comisia de la Veneţia proiecte, draft-uri, trebuiau trecute prin Guvern, or domnul Klaus Iohannis a vrut să-şi impună propria viziune asupra modului de construcţie a acestui sistem judiciar, în care numirile procurorilor de rang înalt trebuie să fie în continuare politice. (...) Minţiţi cu neruşinare când spuneţi că respectaţi avizele Comisiei de la Veneţia, că respectaţi recomandările GRECO. Nu se întâmplă lucrul acesta. (...) Vreţi să faceţi din Justiţie un monstru care e foarte posibil să se întoarcă şi împotriva dumneavoastră la un moment dat", a afirmat Stelian Ion.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a evidenţiat că social-democraţii au preluat amendamente de la CSM, "care este garantul independenţei Justiţiei în România".

"Însă e foarte important sau foarte interesant ce a spus domnul fost ministru al Justiţiei: 'pentru voi', adică pentru parlamentari, 'nu este important ce spune această Comisie de la Veneţia', care este o comisie care dă un aviz consultativ, 'şi e important doar ce spune CCR-ul'. Domnule ministru, CCR-ul nu este organ consultativ şi e normal să ţinem cont de ceea ce spune CCR-ul", a replicat Simonis.

Deputatul AUR Sorin Muncaciu a intervenit, la rândul său, arătând că "nu credea vreodată, în vreo formă, să fie de acord" cu Stelian Ion, care a afirmat că legile Justiţiei "sunt făcute pentru a menţine controlul politic". "Într-adevăr, aceste legi ale Justiţiei, aşa cum ne-au fost prezentate, au un lucru antidemocratic în sensul că inspectorii, şefii de departament au puterea. (...) În această lege, colegiile de conducere nu mai sunt democratic alese. (...) În aceste legi, judecătorii nu au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii acestei ţări. (...) Noi am dat posibilitatea CSM să susţină aceste amendamente", a menţionat Muncaciu, membru al comisiei speciale.

"La fel ca pe vremea lui Ceauşescu, în continuare, nomenclatura şi securitatea o să-şi vâre nasul în legile Justiţiei", a susţinut şi deputatul Ludovic Orban.

Proiect, legile justiției. Cum se aleg membrii CSM

Potrivit proiectului, membrii CSM se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.

Un amendament prevede ca, de îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile corespunzătoare ale CSM pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi plenul CSM pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.

În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate, prevede un alt amendament adoptat de comisia specială. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice.

Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice, prevede un alt amendament.

Un alt amendament acceptat de comisia specială arată că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Cererea de recuzare se soluţionează de secţia corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeaşi compunere.

Potrivit unui alt amendament, răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă 1 an.

În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.

Parlamentarii au mai decis că funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia.

Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de plenul CSM dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.

Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de secţia corespunzătoare, la propunerea inspectorului şef, dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă.

Între noile atribuţii pe care le va îndeplini inspectorul-şef al Inspecţiei se află: aprobă procedurile operaţionale întocmite la nivelul Inspecţiei Judiciare; numeşte şi revocă membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari; desemnează inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal care reprezintă Inspecţia Judiciară în misiuni interne sau internaţionale; îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară şi de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează
concursul. Pot participa la concurs judecătorii şi procurorii în funcţie care nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar sau pentru încălcarea normelor Coduluideontologic.

Concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar şi posturile care se scot la concurs constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă şi a unui interviu susţinut în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în această ordine.

Potrivit unui alt amendament, în cadrul probei interviului, secţia corespunzătoare a CSM evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita morală şi profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară cu privire la aceste aspecte şi a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii secţiei, în baza acestui raport. Raportul va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului. La susţinerea probei interviului participă, cu rol consultativ, şi inspectorul-şef, care va putea adresa întrebări candidaţilor.

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare