Legea care prevede aplicarea cotelor de gen pentru listele electorale, adoptată în Senat
Legea care prevede aplicarea cotelor de gen pentru listele electorale a trecut de votul Senatului, urmând a fi trimisă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Actul normativ prevede ca listele de candidaţi pentru Senat, cu excepţia celor ce conţin unul sau doi candidaţi, şi listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse.
Senatul a adoptat, luni, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Actul normativ, care a fost votat de Camera superioară a Parlamentului cu 83 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 3 abţineri, va fi trimis pentru vot la Camera Deputaţilor, for decizional.
Legea care prevede aplicarea cotelor de gen pentru listele electorale, adoptată în Senat
Legea, aşa cum a fost adoptată de Senat, prevede ca listele de candidaţi pentru Senat, cu excepţia celor ce conţin unul sau doi candidaţi şi listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse. Calculul procentului de 33%. se face prin rotunjirea în plus a fracţiunilor ce depăşesc o jumătate, respectiv prin rotunjirea în minus a fracţiunilor ce nu depăşesc o jumătate, se mai stipulează în actul normativ.
Înscrierea candidaţilor în listele pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se realizează prin alternarea unei persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe listă. Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea prevederilor şi respinge înregistrarea tuturor candidaturilor cuprinse în listele de candidaţi care nu respectă cota minimă de reprezentare, precizează legea.
Alina Gorghiu, unul dintre iniţiatorii legii
Alina Gorghiu, unul dintre iniţiatorii legii, a explicat, în Senat, motivele pentru care susţine un astfel de proiect.
„Din totalul de 466 de parlamentari în acest moment, doar 17% sunt femei, în scădere cu 2 procente faţă de legislatura trecută. Un regres care ar trebui să dea tuturor de gândit. Ar trebui să ne dea de gândit în privinţa egalităţii de gen, a egalităţii între femei şi bărbaţi la nivelul puterii legislative. Şi aici şi la nivelul Executivului, vorbim despre o subreprezentare izbitoare a femeilor. Deşi avem legislaţie care vizează echilibrul de gen, la nivelul leadershipului politic situaţia actuală este departe de scopul urmărit şi da, rolul major revine partidelor politice parlamentare dar adoptarea acestor cote dar adoptarea acestor cote de gen până acum s-a făcut, din păcate, exclusiv la nivel declarativ, nu s-au văzut acţiuni concrete care să rezolve această problemă”, a afirmat Alina Gorghiu în discursul în plen prin care şi-a susţinut propunerea legislativă.
Ea a susţinut că soluţia pe care a propus-o privind adoptarea cotelor de gen pentru listele electorale „nu reprezintă un act de discriminare, e un act de normalitate”.
Gorghiu a dat exemplele a zeci de state din întreaga lume s-au confruntat cu aceeaşi problemă şi au găsit aceeaşi rezolvare: adoptarea cotelor de gen pentru listele electorale, invocând, astfel, ţări precum Franţa, Belgia, Spania, Grecia, Irlanda, Mexic, Polonia, Portugalia. Şi în Republica Moldova - un stat în care 39,6% din membrii Parlamentului sunt femei şi asta datorită cotelor de gen, a arătat iniţiatoarea.
Şi, în condiţiile în care ea vorbea despre acest subiect iar colegii săi din Parlament, discutau, în paralel, Gorghiu le-a atras acestora atenţia: „Şi sper că bărbaţii, în timp ce vorbeau femeile despre cota de gen, aveau decenţa să asculte, nu să vocifereze, cum faceţi dumneavoastră astăzi în plen!”. „E un proces amplu, un proces care ţine de mentalitate, mă uit la dumneavoastră şi înţeleg că va fi o misiune foarte dificilă, dar vă mulţumesc pentru faptul că m-aţi ascultat”, le-a transmis Gorghiu senatorilor.
Ea a precizat că teme precum educaţia, demografia, natalitatea, problemele de sănătate sau cele care ţin de copii ori de grupuri vulnerabile „pot fi tratate mult mai sănătos, mai bine, mai articulat, mai aproape de cauză de parlamentari femeie”.
