Klaus Iohannis: Voi pleda pentru un muzeu al comunismului. Nu mai putem ignora lectiile trecutului
Klaus Iohannis a pledat, la Timisoara, pentru construirea unui "mare muzeu national al comunismului, care sa inspire proiecte educationale mari".
Klaus Iohannis sustine ca "de prea multe ori" romanii au aratat ca nu au invatat nimic din istorie si au ignorat "lectiile trecutului".
"De prea multe ori am aratat ca nu am invatat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite sa ignoram lectiile trecutului, așa cum este constientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs in Romania. Pentru mine aceasta este cu siguranta o tema de readus in prezent, de repus in discutia societatii. Viitorul democratic al natiunii romane depinde de modul in care ne asumam un trecut tragic, dar si de felul in care demonstram zi de zi ca stim sa aparam libertatea, drepturile omului si valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire si reamintire, doar asa ne putem feri de comunism. Romania are nevoie de un mare muzeu national al comunismului care sa inspire proiecte educationale mari, sa inspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranta, de responsabilitate civica. In calitate de presedinte al Romaniei, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru ca presedintele trebuie sa vegheze la cultivarea și protejarea memoriei natiunii sale", a afirmat, marti seara, Klaus Iohannis, la Timisoara, in discursul rostit la Opera, cu prilejul implinirii a 25 de ani de la izbucnirea Revolutiei din decembrie 1989.
Presedintele ales a spus ca libertatea trebuie sa fie intotdeauna un reper si ca regimul comunist s-a prabusit asa cum s-a instalat: prin crime si abuzuri.
"Un sfert de secol a trecut din decembrie 1989 - foarte mult pentru o viata de om, suficient de mult pentru ca o natiune sa faca un bilant", a spus Iohannis.
El a mentionat ca in "acest sfert de secol" s-a reusit construirea, in Romania, a unui sistem de securitate, intrarea in NATO, parteneriat strategic cu SUA si integrarea in UE.
"Astazi Romania e o tara sigura, din punct de vedere al securitatii, si un partener credibil in lume. Am integrat Romania in Uniunea Europeana. Este si acesta un bun castigat, rezultatul unui acord, unui proiect national unanim impartasit. Avem o suma de practici democratice incetatenite, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate si o cultura civica, participativa deja vizibila", a spus Iohannis.
In acelasi timp, el a mentionat "restantele libertatii", intrebandu-se daca sistemul democratic construit este pe deplin functional, daca sistemele publice sunt eficiente, daca Romania are o economie de piata performanta.
"A recuperat suficient din decalajul fata de statele occidentale? Ne-am valorificat noi potentialul si oportunitatile sau nu? Raspunsul la toate acestea este mai degraba nu. La aceste capitole si la multe altele avem restante, unele chiar foarte mari. Am integrat Romania intr-un sistem de securitate si in constructia europeana, am pus-o pe un traseu democratic, dar am facut prea putin pentru oameni, pentru viata lor de zi cu zi", a spus presedintele ales, adaugand ca natiunea romana are aspiratii puternice pe care daca nu le-ar fi avut "milioane de romani n-ar fi luat drumul strainatatii".
"De fapt, marea dezamagire a oamenilor nu a venit, cred, doar din lipsa de rezultate. Ci din lipsa de recunoastere a restantelor. Din faptul ca de fiecare data s-a trecut mai departe ca si cum nu s-a intamplat nimic. Si ca peste promisiuni neonorate s-au facut alte si alte promisiuni. Clasa politica nu a inteles pe deplin ca odata cu libertatea vine si responsabilitatea, ca odata cu puterea vine si raspunderea in fața oamenilor. Efectele acestui lucru se vad peste tot. Relatia dintre clasa politica si cetateni a fost profund deteriorata. Parteneriatul a fost inlocuit de neincredere", a afirmat Klaus Iohannis.
El a continuat spunand ca reconstrucția incepe cu recunoasterea restantelor, cu asumarea raspunderii și impacarea cu trecutul.
"Va trebui sa ne impacam cu acest trecut, nu inainte de a-i fi invatat lectiile si sa ne uitam spre viitor. Vreau ca in decembrie 2014 sa inchidem acest capitol istoric si sa incepem impreuna un nou proiect national. Va trebui sa lucram consecvent si coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe romanii de acasa, nici pe cei din strainatate decat atunci cand vor vedea ca lucrurile se intampla in practica. Atunci cand vor vedea ca exista locuri munca si salarii decente, ca au sisteme sociale de sanatate, de educatie comparabile cu cele din tarile occidentale. Si mai ales cand vor vedea ca nu mai acumulam restante si stim ce vrem sa facem cu libertatea castigata. Nu putem fi tara proiectelor mereu incepute si mereu neterminate, de la Constitutie la autostrazi", a conchis Iohannis.
Presedintele ales a ajuns la ora 16.30 la Primaria Timisoara, fiind primit de edilul Nicolae Robu. Ulterior, Iohannis a mers la Cimitirul Eroilor, unde a depus o coroana la Monumentul Eroilor Revolutiei, fiind asteptat de aproximativ 25 de persoane, revolutionari si urmasi ai celor decedati in Revolutie, care l-au aplaudat.
Klaus Iohannis a sustinut un discurs si la Universitatea de Vest din Timisoara, in fata a peste 600 de studenti si profesori. De la ora 18.00, presedintele ales a participat, la Catedrala Mitropolitana din Timisoara, la aprinderea de candele pe treptele lacasului de cult, unde mai multi tineri au fost impuscati in timpul Revolutiei.
Tot la Catedrala Mitropolitana, de la aceeasi ora, Corul Operei Romane a sustinut un microrecital in memoriam, iar apoi Klaus Iohannis a asistat la prima parte a Concertului de Gala de colinde sustinut de Corul Național Madrigal, presedintele ales parasind Opera in jurul orei 20.00.
Sursa: Mediafax
Etichete: timisoara, klaus iohannis, revolutie, comemorare,
Dată publicare:
16-12-2014 20:48