Conform cercetării Mkor, "Consumer Sentiment România", publicată marţi, doar un român din zece (8%) se declară mai optimist în ceea ce priveşte economia, faţă de 16%, în urmă cu trei ani.
Raportat la aceeaşi perioadă de referinţă, pesimiştii au urcat de la 3 din 4 (74%) la aproape nouă din zece (87%), în timp ce aşteptările pentru anul 2027 s-au înrăutăţit de la 68% la 80%. De altfel, faţă de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar şi organizaţia în care lucrează.
Aceeaşi tendinţă apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situaţiei financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel şi în privinţa economiei ţării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizaţii (în coborâre de la -0,45 la -0,66).
Studiul de specialitate a analizat şi evoluţia încrederii în instituţii, astfel că în mass-media, pe o scală de la 1 la 7, încrederea e aproape neschimbată în trei ani (3,37 în 2023, 3,42 în 2026).
Totodată, sistemul sanitar a urcat cel mai mult în topul încrederii - de la 3,6 la 4 - în timp ce Justiţia a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1). În acelaşi timp, băncile au crescut la capitolul încredere aproape la fel de mult ca Sănătatea.
Pe de altă parte, biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituţiile în scădere, iar Parlamentul, partidele politice şi administraţia locală au mai coborât uşor.
Dintre cele 14 instituţii evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7: pe primul loc e Şcoala - cu o medie de 4,7, urmată de companiile private (4,30), încrederea în alţi oameni şi în sistemul sanitar (cu câte 4). La polul opus se află partidele politice, cu o medie de 1,9.
În 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor (52%), iar rata inflaţiei pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimţită a crescut: 75% spun că preţurile au crescut semnificativ.
Întrebaţi care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privinţa propriei familii, după cheltuielile de bază urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranţa locului de muncă (32%) şi nivelul impozitelor şi taxelor (31%). De asemenea, patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că şi siguranţa locului de muncă înseamnă tot venit, notează realizatorii studiului citat.
Restul listei cuprinde costurile serviciilor medicale - menţionate de 20% dintre respondenţi, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor şi sănătatea mentală - de câte 16%, precum şi calitatea educaţiei (15%).
Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, seria dintre Trimestrul 3 din 2023 şi Trimestrul 3 din 2026, realizat pe un eşantion cuprins între 1.000 şi 2.486 de respondenţi/trimestru, rezultate ponderate. Marja de eroare este de +/-3,1%.
