Ilie Bolojan vede primele semne ale unei recesiuni. Cele trei măsuri pe care le propune pentru reducerea deficitului
Preşedintele interimar Ilie Bolojan avertizează, în contextul în care România a ajuns la un deficit bugetar de 9,3%, că sunt ”trepidaţii la nivel global” care pot genera o nouă criză financiară.
„Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a spus Ilie Bolojan.
Președintele interimar a propus trei măsuri rapide pentru reducerea deficitului: ”Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor”.
De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, prin urmare România trebuie să atragă fondurile alocate până cel târziu în 2027. În caz contrar, vom pierde banii. Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde.
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a fost întrebat dacă nu-l îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare.
„Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale.
M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial - n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan.
Bolojan cere eliminarea cheltuielilor inutile
Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene.
„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.
România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR
România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale.
Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%).
Etichete: deficit bugetar, ilie bolojan, PNRR,
