Potrivit lui Piperea, prin acest proiect, AEP ar urma 'să impună cu forța' reguli noi privind organizarea, finanțarea, digitalizarea proceselor interne și chiar dizolvarea partidelor, o procedură ce ar putea fi folosită drept 'armă politică' în momentul alegerilor din 2028, relatează Agerpres.
'Un proiect de lege care poate transforma vechiul și demodatul 'cordon sanitar' într-o modalitate simplă și eficientă de exterminare a partidelor care se opun sistemului (și, de aceea, sunt ștampilate drept 'extremiste') a fost lansat în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Este un proiect de reformă radicală a Legii partidelor politice, care prevede mutarea procedurilor de înregistrare și dizolvare de la Tribunal direct în subordinea administrativă a AEP. Proiectul, scris chiar de AEP, permite AEP să dizolve partidele, fără ca sarcina de a proba motivele temeinice de dizolvare să mai fie la Parchet, iar sentința de dizolvare să mai fie dispusă de Tribunal', a explicat europarlamentarul, într-un comunicat remis, duminică, de AUR.
În opinia sa, proiectul prevede un control 'total' asupra 'ciclului de viață' al partidelor.
Astfel, AEP ar urma 'să gestioneze digitalizat și integrat' partidele, de la înființare și organizare internă, până la dizolvare și radiere.
'Așa ceva e demn de China sau Rusia, iar nu de o țară membră a UE', a transmis europarlamentarul AUR.El a completat că proiectul crește pragul minim de membri fondatori, de la 3 la 100 de persoane, impunând și obligativitatea reprezentării egalitare a ambelor sex.'Proiectul forțează reguli noi, stricte, privind finanțarea, disciplina financiară, drepturile membrilor și digitalizarea proceselor interne, totul sub controlul permanent al AEP', a indicat Piperea.
Totodată, AEP va căpăta puterea de a decide administrativ dizolvarea sau radierea partidelor care nu respectă normele, procedurile și cutumele, iar deciziile vor putea fi ulterior atacate doar la Curtea de Apel București.
În prezent, dizolvarea unui partid se poate dispune în condiții stricte de Tribunalul București, la cererea temeinic justificată a Parchetului, iar dizolvarea devine efectivă doar dacă nu înlătură motivele de dizolvare până la rămânerea definitivă a sentinței Tribunalului, se arată în comunicat.
'În noua reglementare, o decizie de dizolvare pronunțată de AEP care nu ar fi imediat suspendată de Curtea de Apel, ar scoate din joc un partid, inclusiv din procesul electoral de la un anumit moment dat. Să zicem, din jocul alegerilor din 2028. Important de reținut: toate partidele ar urma să se alinieze din timp la cerințele noii legi, sub sancțiunea dizolvării. În 6 luni, actele constitutive, procedurile interne, digitalizarea, documentele financiare și structurile egalitare de gen ar urma să fie implementate, iar de nu, dizolvarea', a precizat reprezentantul AUR.
Conform acestuia, cel mai mare impact politic constă în 'impunerea unei jurisdicții directe' a AEP asupra partidelor politice.
'AEP este, totuși, o autoritate administrativă împănată cu demnitari numiți de partidele sistemice, aceleași care au impus 'cordonul sanitar'. Este limpede, așadar, care este ținta reglementării, nu partidele fantomă, ci AUR, singurul partid care amenință 'stabilitatea' coaliției partidelor 'pro-europene/occidentale'', a adăugat europarlamentarul.
Conform AEP, proiectul legii privind partidele politice reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii.
AEP a propus schimbări majore în organizarea și înregistrarea partidelor politice
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a anunţat că AEP a elaborat un proiect de lege privind partidele politice care a fost publicat, vineri, în consultare publică.
El a arătat că o propunere prevede ca partidele politice să se înregistreze la AEP, pentru înregistrare fiind nevoie ca formaţiunea să aibă cel puţin 100 de membri, faţă de trei, cât prevede legea actuală.
”Acest proiect a fost elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă ţinând cont de decizii ale Curţii Constituţionale, de decizii ale instanţelor de judecată, unele pronunţate recent. Am verificat şi ne-am inspirat şi din legislaţia din alte state membre ale Uniunii Europene, cu democraţii consolidate, şi am valorificat doctrina existentă în această materie, mărturisesc nu foarte multă, pentru că în general partidele politice au fost analizate din perspectiva ştiinţelor politice şi mai puţin din perspectiva ştiinţelor de drept constituţional, drept administrativ sau electoral”, a declarat Adrian Ţuţuianu, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a explicat că, potrivit proiectului de act normativ, partidele politice trebuie să aibă nişte atribute de identificare şi anume denumirea partidului politic – integrală şi prescurtată, semnul permanent şi sediul central.
”În anul 2025 BEC a respins un semn electoral apreciind că elemente grafice asemănătoare cu semnul electoral al unui alt partid erau de natură să genereze confuzie pentru electorat şi să afecteze modul de exprimare a votului. Există pe rolul instanţelor de judecată unele cereri făcute de partide politice referitoare la această chestiune”, a afirmat preşedintele AEP.
El a precizat că apoi decizia AEP poate fi atacată în instanţă.
”După soluţionarea cererii de către AEP există în mod firesc dreptul de acces la justiţie. Se poate ataca la Curtea de Apel Bucureşti actul administrativ emis de AEP privind înregistrarea sau refuzul înregistrării unui partid politic”, a adăugat Adrian Ţuţuianu.
AEP propune ca partidele să aibă cel puţin 100 de membri fondatori
O altă modificare se referă la numărul de membri fondatori ai unui partid politic.
”O temă care va genera discuţii este legată de numărul de membri fondatori ai partidului politic. Iniţial pentru înfiinţarea unui partid politic trebuia să ai 25.000 de membri şi aceştia să fie repartizaţi pe mai multe unităţi administrativ-teritoriale. CCR a spus că o asemenea dispoziţie este neconstituţională pentru că încalcă dreptul la asociere. Astăzi legea prevede înfiinţarea unui partid cu trei membri”, a explicat Adrian Ţuţuianu.
El a subliniat că AEP propune ca un partid politic să se înfiinţeze cu cel puţin 100 de membri.
”Propunerea AEP este ca un partid politic să se înfiinţeze cu minim 100 de membri cetăţeni români, având exerciţiul drepturilro electorale, cu cerinţa reprezentării ambelor sexe, propunerea noastră clarifică în mod expres aplicarea deciziei Curţii Constituţionale 75/2015 şi în stabilirea acestui prag am ţinut cont de două lucruri. Pe de o parte, de faptul că România are 19 milioane de alegători şi în al doilea rând am ţinut seama şi de eventualele discuţii care pot apărea în spaţiul public, sunt convins că vor apărea şi reprezentanţi ai societăţi civile, probabil şi partide politice care vor spune în continuare că este suficient să ai trei membri. Ce am constatat în practică este că foarte multe partide politice de care poate nici nu aţi auzit sunt înfiinţate de membrii aceleiaşi familii”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
El a afirmat că legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial.
