Cum vrea Ciolacu să o convingă pe Ursula von der Leyen că măsurile fiscale discutate în Coaliție vor fi suficiente

Va trebui să aducă acte justificative că am avut cheltuieli mari cauzate de război și să o convingă pe Ursula von der Leyen că măsurile fiscale discutate în Coaliție vor fi suficiente pentru a ține sub control deficitul bugetar.

Dacă va reuși să fie convingător, politicienii români trebuie să tranșeze și legea pensiilor, pentru a nu risca blocarea fondurilor europene.

Premierul vrea să o convingă pe șefa Comisiei Europene să accepte ca țara noastră să ajungă la un deficit bugetar de 5,5% din Produsul Intern Brut, anul acesta, peste cel agreat inițial, fără să fie penalizată.

Marcel Ciolacu, prim-ministru: ”Sunt absolut convins și există semnale în acest sens după prezența celor trei miniștri la Bruxelles că și CE va recunoște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei şi Moldova”.

Citește și

La doar o zi după ce a preluat funcția, noul ministru al Economiei îi avertizează pe șefii companiilor de stat

Sunt trei cheltuieli excepționale, cauzate de război, pe care premierul vrea să le scoată din calculul deficitului: cele cu Ucraina, cu înzestrarea Armatei și cu subvențiile din energie.

Numai din primele două, deficitul s-ar fi adâncit cu un punct procentual. Pentru toate, însă, cauzate de război, specialiștii europeni au cerut oficialilor noștri dovezi, acte justificative, pe care țara noastră nu le-a furnizat deocamdată. Pe de altă parte, tot specialiștii europeni au solicitat să vadă măsuri concrete pentru reducerea evaziunii fiscale.

Iar aici, Guvernul nu a putut promite decât că Fiscul va face controale mai dese și mai dure, pe lângă schimbarea impozitării microîntreprinderilor și multinaționalelor. De altfel, deși Comisia Europeană a solicitat ca țara noastră să renunțe la cotele diferențiate de TVA, ceea ce ar fi dus la scumpiri în lanț, inclusiv la medicamente și alimente, premierul respinge această variantă.

O altă problemă care va fi discutată e cea a pensiilor. Prin PNRR, cheltuielile cu pensile sunt limitate la 9,4% din PIB, nivel pe care Guvernul vrea să-l desființeze. Oficialii europeni au transmis că, înainte să fie de acord cu această eliminare a pragului, vor să vadă legea finalizată și adoptată. Una dintre recomandări a fost indexarea lor cu rata inflației, ceea ce, pentru 2024, ar însemna o majorare cu peste 16%.

Victor Negrescu, europarlamentar: ”Comisia Europeană recomandă creșterea vârstei de pensionare, egalizarea ieșirii la pensie - bărbați-femei, scoaterea unor beneficii pentru cei care au ieșit la pensie mai devreme din cauza condițiilor de lucru, practic caută să vadă cum va evolua sistemul pe termen lung și asta trebuie să dovedească România - că are o viziune pentru a echilibra sistemul, mărind pensiile mici”.

O altă mare restanță a Guvernului este legea pensiilor - care ar fi trebuit să fie gata deja, fiind jalon în PNRR.

Legea conține articole declarate neconstituționale, care vor fi modificate în Parlament în această toamnă. Abia după ce legea va fi aprobată într-o formă agreată de CE, România va putea depune o nouă cerere de plată.

Este cea cu numărul trei, pentru fonduri europene în valoare de 3 miliarde de euro. Suntem deja în întârziere cu depunerea acestei cereri, de altfel la discuția de săptămâna aceasta cu ministrul muncii, specialiștii Comisiei Europene nu au stat prea mult la negocieri, cerând politicienilor să rezolve rapid această problemă.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"