Cresc taxele și impozitele locale. CCR a respins sesizarea AUR la legea asumată de Guvernul Bolojan
Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea AUR formulată la CCR împotriva legii care majorează taxele locale de la 1 ianuarie 2026.
”Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere” - a transmis biroul de presă al CCR.
Este vorba despre sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare al Guvernului Bolojan, prin care sunt prevăzute majorări ale taxelor locale, inclusiv creșteri de până la 80% pentru locuințe.
Curtea Constituțională a stabilit că reexaminarea de către Parlament a legii criticate - adoptate inițial prin procedura angajării răspunderii Guvernului - pentru punerea de acord a prevederilor neconstituționale din cuprinsul acesteia cu Decizia Curţii Constituţionale nr.481/2025 s-a realizat, în mod corect, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție.
Nesolicitarea opiniei Consiliului fiscal este irelevantă în contextul procedurii reexaminării legii criticate, întrucât în cadrul acestei proceduri au fost eliminate reglementările neconstituționale referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică, nefiind, așadar, examinate aspecte de natură fiscală. Prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(5) din Constituție.
Argumentele CCR:
Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, la data de 7 septembrie 2025.
Cu privire la legea astfel adoptată au fost formulate două obiecții de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.481/2025, a constatat că dispoziţiile legii referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, nefiind reglementate condiţiile/circumstanţele de dispunere a testării poligraf, precum şi relevanţa în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcţionarului de a se supune testării ori a retragerii consimţământului anterior finalizării testării.
În urma reexaminării dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale pentru punerea lor de acord cu decizia antereferită a Curții Constituționale, Parlamentul, în ședință comună, la data de 18 noiembrie 2025, a adoptat legea analizată în condițiile art.147 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) și ale art.76 alin.(1) din Constituție, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării legii.
Curtea a reținut că legea reexaminată nu este o lege nouă față de cea inițial adoptată, ci este vorba despre aceeași lege care a fost pusă de acord cu decizia Curții Constituționale Decizia nr.481/2025. Parlamentul nu este ținut să adopte legea reexaminată prin mijlocirea aceluiași procedeu de legiferare utilizat inițial, ci să redeschidă procedura de legiferare în vederea remedierii aspectelor de neconstituționalitate. Totodată, nici din cuprinsul art.114 din Constituție nu rezultă că, în corelare cu art.77 alin.(2) și art.147 alin.(2) din Constituție, Guvernul ar trebui să își angajeze încă odată răspunderea sa (asupra legii reexaminate) în fața Parlamentului cu întregul mecanism aferent acestei proceduri. De altfel, în aplicarea normelor constituționale, art.13 pct.11 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede adoptarea legii reexaminate în ședință comună. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție este neîntemeiată.
Curtea a mai stabilit că invocarea art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nesolicitării opiniei Consiliului fiscal, este irelevantă în cauză, având în vedere că această critică nu vizează procedura reexaminării sau textele legale supuse acestei proceduri, ci reprezintă o critică cu caracter general privitoare la legea în ansamblul său ce nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate a legii reexaminate.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Cresc taxele și impozitele pe locuințe în 2026
Această lege vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul speră să le aplice de la începutul anului viitor.
Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.
Premierul Ilie Bolojan a explicat într-un interviu acordat ȘtirileProTV.ro de ce este nevoie ca impozitele pe proprietate în România să fie majorate de la 1 ianuarie 2026.
Bolojan spune că primăriile trebuie să facă rost de bani mai mulți în perioada următoare, deoarece Guvernul nu va mai putea să ajute financiar administrațiile locale, așa cum făcea până acum, din cauza situației dificile în care se află bugetul de stat, provocat de deficitul record.
La locuințe, majorarea ar fi de 70%, au calculat primarii din Asociația Municipiilor. Asta înseamnă că, dacă anul acesta am plătit un impozit la casă de 100 de lei, la anul ar trebui să dăm în plus 70 de lei. Iar la mașini, pentru cele poluatoare, taxele se măresc considerabil. Impozitul va fi dublu pentru o mașină cu motor mic, dar normă de poluare Euro 4.
Sunt majorate totodată taxele din mediul de afaceri. Dividendele și câștigurile din investiții și criptomonede vor fi impozitate cu 16%, față de 10 in prezent.
