Modificări la Codul Penal. Deținuții pot fi eliberați mai repede. Toader propune 1900 lei prag la abuz în serviciu
Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache a votat joi primele modificări la Codul Penal.
► Citește aici modificările aduse Codului Penal, live text
În ciuda opoziţiei celor de la USR şi PNL, aleşi puterii au decis că eliberarea condiţionată poate fi solicitată după executarea a jumătate din pedeapsă în unele cazuri.
Iar pentru deţinuţii care au împlinit 60 de ani, procedura poate începe după ce au stat o treime din condamnare după gratii, dacă au primit mai puţin de 10 ani.
Pe de altă parte, cei care vor achita prejudiciul înainte să fie condamnaţi, inclusiv inculpaţii în dosarele de corupţie, vor beneficia de circumstanţe atenuante şi vor avea pedepsele micşorate cu o treime.
Controversatul articol 297 - cel care defineşte abuzul în serviciu - va fi dezbătut şi votat săptămâna viitoare, luni.
Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare în prima instanţă tocmai pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu. De altfel, a doua zi după pronunţarea sentinţei s-a referit direct la acest articol din Codul Penal.
"Îmi cer iertare ACUM, în faţa dvs. şi a celor care ne privesc, miilor de români care unii stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi în tribunale în baza aceluiaşi articol sovietic, iar alţii sunt taraţi pe la DNA şi mai sunt şi mii sau zeci de mii care nici măcar nu ştiu că au dosare. Îmi cer iertare pentru ca s-a lungit atât de mult elaborarea Codului Penal”, a spus atunci Liviu Dragnea.
Declarat parţial neconstituţional pe 15 iunie 2016 prin Decizia numărul 405, articolul 297 prevede că:
"Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".
În celebra Ordonanţă 13 de anul trecut, Florin Iordache, ministru al Justiţiei la acea vreme, a trecut un prag al prejudiciului de 200 de mii de lei, în cazul abuzului în serviciu. Acum, la Comisie sunt amendamente care vorbesc despre un prag de 1.000 de lei, 1.900 de lei, 19 mii de lei sau 100 de mii de lei.
Marton Arpad de la UDMR propune, însă, redefinirea abuzului în serviciu ca fiind fapta unui funcţionar public care a obţinut UN FOLOS MATERIAL NECUVENIT pentru sine sau pentru soţ, rudă sau afin de până la gradul II inclusiv.
Intraţi în vacanţă, senatorii au fost deja convocaţi în sesiune extraordinară pentru a vota, cel mai probabil marţea viitoare, noul Cod Penal.
Desfășurarea ședinței, LIVE TEXT:
UPDATE 14:40 Ședința a fost închisă după dezbaterea articolului 267 din cele aproape 400 de articole ale actului normativ.
Abuzul în serviciu este reglementat de articolul 297 și va fi dezbătut luni.
UPDATE 13:45 S-a adoptat articol din proiect privind scăderea termenelor de prescripție pentru infracțiunile cu pedepse între 10 ș 20 de ani:
Alineatul (1) al articolului 154 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”
UPDATE 13:30 Nu se mai face confiscare extinsă pentru spălare de bani și grup infracțional organizat.
Alineatul 1 de la art. 112^1 se modifică - se abrogă literele d) și g), cele care se refereau la spălarea de bani și la grup infracțional organizat.
UPDATE 13:10 Ședința a fost reluată.
UPDATE 12:30 Comisia a luat pauză de 10 minute.
UPDATE 12:25 S-a adoptat formularea din inițiativa legislativă privind Condițiile eliberării condiționate.
Pentru pedeapsa cu închisoarea mai mică de 10 ani se poate aplica eliberarea condiționată, dacă s-a executat jumătate din pedeapsă în loc de două treimi, așa cum este în prezent.
Pentru condamnații care au peste 60 de ani se impune executarea a doar o treime din pedeapsă, față de jumătate din ea, cum este în prezent, în cazul pedepselor mai mici de 10 ani.
Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 100: Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii
(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.
(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d).
(3) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.
În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate.
În acest caz. liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
(6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.”
UPDATE 11:20 A fost votată propunerea din proiectul de lege la art 39 - Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni:
La articolul 39, alineatul (1) literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.
c) când s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor până la o treime din acel maxim.
UPDATE 10:55 S-a adoptat o propunere CSM privind săvârșirea cu intenție:
"(3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei."
UPDATE 10:50 PSD și ALDE au votat alineatul propus initial în proiectul de lege și a respins varianta propusă de CSM privind legea penală mai favorabilă.
UPDATE 10:45 A fost adoptată propunerea UNJR la art. 5 privind legea penală mai favorabilă:
"În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive."
UPDATE 10:25 Ședința a început cu o întârziere de aproape jumătate de oră. Florin Iordache a anunțat pauză la ora 12:30.
Stelian Ion (USR): "Vreau doar să salut faptul că ministrul Justiției a găsit acel prag minim la abuzul în serviciu, și anume salariul minim pe economie." (1900 lei brut)
Florin Iordache a declarat în mai multe rânduri că susține o redefinire a infracțiunii și nu impunerea unui prag valoric pentru prejudiciu.
Fostul ministru al Justiției, autorul OUG 13 prin care se impunea un prag valoric de 200.000 lei, nu a făcut publice variantele concrete de modificare propuse pentru abuzul în serviciu pe care le susține PSD.
Etichete: abuz in serviciu, comisia iordache, legile justiției,
