Ce este votul prin corespondenta. De ce este atat de important acest proiect de lege pentru viitoarele alegeri din Romania

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

CITITI in acest articol:

-► Ce este votul prin corespondenta
-► De ce este atat de important votul prin corespondenta
-► De ce nu au votat partidele, pana acum, legea votului prin corespondenta
-► Ce se va intampla in continuare, in "mod oficial"

Discutiile pe marginea acestui subiect au pornit inca din 2010, cand Teodor Baconschi era ministru al Afacerilor Externe. Pe 28 decembrie, el anunta lansarea in dezbatere publica a proiectului de lege privind exercitarea prin corespondenta a dreptului de vot de catre alegatorii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate, deoarece existau multi romani nemultumiti ca nu pot vota in strainatate.

Dupa incidentele care s-au produs in diaspora, in timpul alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014, subiectul a ajuns din nou pe masa politicienilor. Initial, acest proiect a fost depus in Parlament de catre parlamentarii Partidului Miscarea Populara, insa a fost respins de catre majoritatea PSD.

In decembrie 2014, liderul PSD Valeriu Zgonea, care este si presedinte al Camerei Deputatilor, spunea despre votul prin corespondenta ca "pentru alegerile prezidentiale discutam peste cinci ani".

Ce este votul prin corespondenta

Conform primului proiect de lege care a fost initiat de Teodor Baconschi in 2010, si care poate fi gasit pe website-ul Ministerului Afacerilor Externe, "votarea prin corespondenta se realizeaza prin expedierea buletinului de vot, prin intermediul serviciilor postale, catre birourile electorale ale sectiilor de votare organizate la misiunile diplomatice si oficiile consulare din circumscriptiile consulare la care alegatorii romani cu domiciliul sau resedinta in strainatate sunt arondati".

Recent insa, Autoritatea Electorala Permanenta a redactat un proiect de lege, care a fost acceptat de majoritatea parlamentarilor, atat cei de la putere, cat si cei din opozitie.

Textul prevede ca exercitarea dreptului de vot prin corespondenta se aplica doar in cazul alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, nu si la cele prezidentiale si europarlamentare, asa cum era prevazut in proiectul initial adoptat de Senat.

Presedintele comisiei parlamentare pentru cod electoral, Gabriel Vlase, a spus ca proiectul de lege privind votul prin corespondenta va fi unul pilot, iar votul prin corespondenta se va aplica deocamdata doar la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat, urmand ca, "in functie de ce se intampla in toamna anului viitor, cand vor fi alegeri parlamentare", sa se aplice acest vot si pentru alte tipuri de alegeri.

Un alt amendament propus de PSD si adoptat de comisie prevede ca divulgarea secretului votului poate intra sub sanctiunea legii penale, la fel si exercitarea votului in numele altei persoane.

Parlamentarii din Comisia pentru cod electoral au eliminat din proiectul de lege prevederea potrivit careia cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care doresc sa voteze prin corespondenta se puteau inscrie in Registrul electoral online.

Comisia a mai decis ca "cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care doresc sa se inregistreze pentru votul prin corespondenta trebuie sa se inscrie in Registrul electoral, cu optiunea pentru votul prin corespondenta in baza unei cereri scrise datate si semnate, depuse personal sau transmise prin posta catre misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul de domiciliu sau resedinta, la care anexeaza o copie a pasaportului cu mentiunea statului de domiciliu, respectiv o copie a actului de identitate".

Alegatorul cu domiciliul sau resedinta in strainatate care doreste sa-si exercite dreptul de vot prin corespondenta se poate inscrie in Registrul electoral cu optiunea pentru votul prin corespondenta prin cerere scrisa, datata si semnata, depusa personal sau transmisa prin posta catre misiunea diplomatica sau oficiul consular din statul de domiciliu sau resedinta, la care anexeaza o copie a oricarui inscris oficial emis de catre statul strain din care rezulta adresa de domiciliu sau resedinta unde locuieste, precum si o copie a actului de identitate.

De asemenea, se poate inscrie prin intermediul formularului electronic pus la dispozitie online de catre Autoritatea Electorala Permanenta, la care anexeaza cate o copie, in format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricarui inscris oficial emis de catre statul strain din care rezulta adresa de domiciliu sau resedinta unde locuieste, precum si a unei cereri scrise, semnate si datate.

Alegatorul va primi un plic exterior prevazut cu elemente de siguranta care sa asigure sigilarea acestuia, in care vor fi introduse plicul interior si certificatul de alegator, un plic interior prevazut cu elemente de siguranta care sa asigure sigilarea acestuia, in care vor fi introduse optiunea sau optiunile de vot, dupa caz, certificatul de alegator si instructiunile privind exercitarea dreptului de vot.

-►VEZI la finalul acestui articol forma proiectului de lege adoptat de Senat (varianta originala, FARA modificarile aplicate de PSD), Avizul Consiliului Legislativ, precum si varianta completa a documentului elaborat de Autoritatea Electorala Permanenta.

Compania Nationala "Posta Romana" ar asigura trimiterea plicurilor exterioare catre alegatori pana cel mai tarziu cu 45 de zile inaintea datei alegerilor. Plicurile exterioare trebuie expediate cu suficient timp inaintea datei votarii, pentru a asigura livrarea acestora cu 3 zile inaintea votului, cand vor fi desigilate.

Buletinul de vot prin corespondenta consta dintr-o singura foaie, care contine un singur candidat sau lista de candidati, dupa caz.

De mentionat si faptul ca, in martie 2015, PNL a initiat un alt proiect de lege privind votul prin corespondenta, care poate fi descarcat de aici.

FOTO: Coada la sectia de votare a consulatului roman din Roma, in 2014.

De ce este atat de important votul prin corespondenta

Dupa cum s-a vazut si la alegerile prezidentiale din 2014 (si nu numai), diaspora a avut un cuvant greu de spus in alegerea presedintelui Romaniei. "Aproximativ 300.000 de romani care traiesc in strainatate au votat, multi dintre ei impotriva guvernului", anunta The Guardian la acea vreme. Dupa primul tur al alegerilor, in care multi romani din diaspora nu au reusit sa voteze, au fost organizate numeroase proteste.

Rezultatul votului a reprezentat o surpriza majora, in conditiile in care sondajele preelectorale il dadeau castigator pe premierul Victor Ponta, cu un avans de 10% in fata contracandidatului sau. Diferenta a fost facuta, se pare, de participarea masiva la vot, indeosebi in randul diasporei, scria agentia germana de presa DPA.

In 2009, mai amintea agentia, presedintele in exercitiu Traian Basescu a castigat scrutinul cu ajutorul voturilor venite de la romanii din afara tarii, care in mod traditional sprijina candidatul din dreapta esicherului politic.

De asemenea, dupa castigarea suprinzatoare a alegerilor prezidentiale din 2014, Klaus Iohannis s-a aratat preocupat de adoptarea legii votului prin corespondenta.

De ce nu au votat partidele, pana acum, legea votului prin corespondenta

Asa cum observa in 2014 si agentia de presa DPA, romanii din strainatate sprijina in mod traditional candidatul dreptei. Prin urmare, acest proiect nu a reprezentat pana acum un obiectiv pentru Partidul Social Democrat.

In ceea ce-i priveste pe liberali, acestia au fost o perioada de timp parteneri de guvernare cu PSD, prin constructia politica denumita USL (Uniunea Social Liberala).

Si nici chiar dupa ce au iesit din USL, cel mai mare partid din opozitie, Partidul National Liberal, nu a dat semne ca isi doreste cu tarie acest proiect de lege. In 2014, cand Eugen Tomac de la Miscarea Populara a depus acest proiect in Parlament, liberalii nu l-au sprijinit nici macar mediatic.

Abia in martie 2015, PNL a anuntat ca a finalizat proiectul de lege privind votul prin corespondenta, desi, in mod ironic, a mai existat un astfel de proiect, care a fost initiat inca din 17 septembrie 2014 de catre 138 de senatori si deputati PNL si PDL (la vremea respectiva, oficial, in Parlament mai existau separat grupurile PNL si PDL).

In plus, mai trebuie remarcat si faptul ca, in septembrie 2015, liberalul Mihai Voicu si-a dat demisia din functia de sef al Comisiei de Cod Electoral din Parlament, "ca o forma clara de protest fata de tergiversarea proiectului votului prin corespondenta". Cu alte cuvinte, desi liberalii ar fi putut din aceasta pozitie sa monitorizeze si sa faca presiuni pentru rezolvarea acestui proiect legislativ, au decis sa renunte la functie, in semn de "protest".

CITITI SI: Parlamentarii PNL intra in greva japoneza, din cauza votului prin corespondenta. De ce PSD ii acuza de joc duplicitar

Din acest motiv, nu este de mirare ca fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu, in prezent lider al Partidului Miscarea Populara, a acuzat de "blat" PSD si PNL. El a declarat la postul public de televiziune ca ideea de "blat" intre cele doua partide se sustine deoarece nici unii, nici altii nu vor acest tip de vot.

Solicitat de moderatorul emisiunii sa dea exemple de blat intre PSD si PNL, Basescu a raspuns: "Uitati-va la cum sunteaza legea votului prin corespondenta. Au votat in realitate pentru respingerea legii votului prin corespondenta propusa de Eugen Tomac. (...) Era foarte buna. Puteau sa o imbunatateasca, dar au eliminat-o pur si simplu. Au avut presedintia Comisiei de Cod electoral. Au renuntat la ea".

Basescu sustine ca nici PNL si nici PSD nu doresc vot prin corespondenta, dar din motive diferite.

"Nici PNL nu-l vrea, nici PSD nu-l vrea, nici UDMR nu-l vrea din ratiuni diferite. PNL stie ca nu are certitudinea votului din diaspora, PSD stie ca nu are certitudinea votului din diaspora. (...) Pentru ei diaspora e nisip miscator. De aceea ii pacalesc pe romanii din strainatate - si PNL si PSD - ca vor avea vot prin corespondenta, dar in realitate nu-l vor niciunii. Eu zic ca inca se mai poate salva votul prin corespondenta macar pentru alegerile legislative care vor fi in noiembrie la anul", a adaugat fostul sef al statului, citat de Agerpres.

Un alt jucator important pe scena politica romaneasca este UDMR, care, prin pozitia sa din Parlament, poate asigura functionarea unei majoritati. Maghiarii din aceasta formatiune nu sunt insa incantati de aceasta lege, deoarece exista pericolul pentru ei sa nu mai intre in Parlament - daca s-ar aplica aceasta lege - in conditiile in care numarul alegatorilor UDMR din Romania s-a diminuat.

Recent, liderul Marko Bela a declarat transant la RFI ca UDMR nu sustine votul prin corespondenta: "Nu sustinem votul prin corespondenta. Eu cred ca votul prin corespondenta ar ridica o serie de probleme pe care nu le-am discutat si probabil ca nu vom reusi sa le rezolvam. S-a mai spus acest lucru ca de fapt creste riscul de fraudare a alegerilor, dar eu nu ma refer la un astfel de pericol, pentru ca daca am avea vot prin corespondenta, atunci am fi obligati sa eliminam aceste riscuri. Pur si simplu, s-ar crea o inegalitate si anume in cazul celor care traiesc in strainatate ar exista o facilitare a votului, in timp ce cei din tara n-ar avea o astfel de facilitate".

Ce se va intampla in continuare, in "mod oficial"

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a prezentat forma legii votului prin corespondenta Comisiei de cod electoral, care poate fi citit aici.

Presedintele comisiei parlamentare, Gabriel Vlase, a explicat ca social-democratii doresc aplicarea votului prin corespondenta la parlamentare si nu au o problema ca acesta sa fie valabil si la prezidentiale.

Deputatul liberal Mihai Voicu a precizat ca PNL vizeaza aplicarea votului prin corespondenta la alegerile parlamentare din 2016, dar si la europarlamentare si prezidentiale, iar inregistrarea celor care doresc sa-si exprime acest vot din strainatate sa se faca inainte de fiecare proces electoral.

Potrivit deputatului UDMR Marton Arpad, Uniunea vrea ca votul prin corespondenta sa se aplice doar pentru alegerile prezidentiale, iar inregistrarea votantilor din strainatate sa aiba loc la data de 1 aprilie a anului electoral.