Câți bani publici au încasat partidele parlamentare în 2023 și cât au cheltuit pe propaganda politică

Parlament

Noi recorduri cu privire la finanțarea partidelor politice au fost înregistrate în anul 2023. Pentru prima dată în ultimii ani, valoarea totală a cheltuielilor o depășește pe cea a veniturilor.

Șase partide au primit 227 de milioane de lei și au cheltuit 252 de milioane de lei. Bugetul pe anul 2024 a adus alocări de 314 milioane de lei, pe care partidele le vor putea folosi pentru cheltuieli legate de funcționare și promovare, dar și pentru campanii electorale.

Legislația actuală nu prevede nicio limită privind sumele care pot fi cheltuite pentru campanii raportat la subvențiile primite. Așadar, se pot finanța campaniile integral din bugetul de stat.

Comasarea alegerilor ajută partidele mari

În cazul comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale, „partidele mari care beneficiază de subvenții vor avea un avantaj major în defavoarea celor care vor desfășura campanii la nivel local sau regional”, după cum transmite Expert Forum.

„În contextul discuției despre comasarea alegerilor, infuzia de bani publici nu face decât să favorizeze partidele mari și mai mult. În cazul comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale – și, deci, a unor campanii suprapuse – partidele mari care beneficiază de subvenții vor avea un avantaj major în defavoarea celor care vor desfășura campanii la nivel local sau regional. Aceasta, în condițiile în care, la locale și la parlamentare, finanțarea se face de obicei majoritar de către candidați și mai puțin de partid, care la alegerile recente nu a adus bani decât în completarea contribuțiilor aduse de candidați. Mai mult, desfășurarea celor două campanii în paralel nu va face decât să creeze confuzie cu privire la modul în care se cheltuie banii și ce se cheltuie pentru una sau cealaltă dintre alegeri”, notează Expert Forum.

Citește și
Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

2023, anul cu cele mai mari cheltuieli

Din anul 2008, partidele au primit un total de 1,5 miliarde de lei. Între 2021 și 2023 au primit 718 milioane de lei și au cheltuit 548 milioane de lei. Din această sumă, veniturile PSD reprezintă 45%.

Din această perioadă, cele mai mari venituri s-au înregistrat în 2022, potrivit unor statistici publicate de Expert Forum, adică 256 de milioane de lei, iar cele mai mari cheltuieli în 2023 - 252 de milioane de lei.

2022 a fost anul în care PSD a cheltuit cel mai mult - 93 de milioane, iar PNL a cheltuit cel mai mult în 2023 - 72 de milioane de lei. AUR nu a cheltuit aproape nimic până în 2023, când a cheltuit 39 de milioane de lei.

În concluzie, AEP a virat către șase partide suma de 227 de milioane de lei: PSD 88 mil, PNL 74 mil, PMP 2,5 mil, USR 40 mil, AUR 17 mil, Pro România 3,3 mil lei.

Partidele au cheltuit mai mult decât au primit - 252 milioane de lei, adică 111%, fiind folosite și resurse economisite din anii trecuți. PSD și PNL au fost singurele partide care s-au menținut în limite, fiind totuși și cele care au primit cei mai mulți bani. AUR a cheltuit cel mai mult raportat la cat a primit - 222%.

Cele mai mari cheltuieli din 2023 au fost făcute în luna decembrie (30 de milioane de lei), iar cele mai mici în ianuarie (15 milioane de lei).

Cele mai mari cheltuieli au fost făcute pentru:

- presă și propagandă (120 milioane de lei, 48% din totalul cheltuielilor)

- personal (24 milioane de lei, 9,5% din totalul cheltuielilor)

- activități politice (21 milioane de lei, 8,5%)

- sondaje de opinie (19 milioane de lei, 7,8%)

- bunuri mobile și imobile (18 milioane de lei, 7,2%)

- consultanță politică (17 milioane de lei, 7%)

- iar 30 de milioane de lei (sub 3%) au fost alocate pentru restul categoriilor.

Articol recomandat de sport.ro
După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"
După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"
Citește și...
Guvernul stabilește strategia industrială pentru următorii șase ani. Ce obiective va avea România
Guvernul stabilește strategia industrială pentru următorii șase ani. Ce obiective va avea România

Guvernul va aproba, în şedinţa de joi, prin hotărâre, Strategia Industrială a României pentru perioada 2024-2030.

Parlamentul European a validat-o pe Roxana Mînzatu ca vicepreşedinte al Comisiei Europene
Parlamentul European a validat-o pe Roxana Mînzatu ca vicepreşedinte al Comisiei Europene

Parlamentul European a validat-o pe Roxana Mînzatu ca vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Animați de campania electorală, parlamentarii „se bat” în comisii ale căror rezultate vor fi publice după alegeri
Animați de campania electorală, parlamentarii „se bat” în comisii ale căror rezultate vor fi publice după alegeri

Senatorii și deputații au aprobat miercuri înființarea a două comisii parlamentare de anchetă. Una trebuie să verifice cheltuielile făcute de Administrația Prezidențială în cei 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis, cealaltă va investiga scandalul Nordis

Recomandări
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta

Prima ninsoare serioasă din acest sezon a provocat haos pe drumurile din țară și pe calea ferată. Cele mai mari probleme au fost pe Drumul Național 1, unde, joi înainte de răsărit, un TIR a intrat într-un parapet la Bușteni, blocând complet circulația.

BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui

BEC pentru alegerea preşedintelui României a decis înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online care îl ilustrează pe candidatul independent Călin Georgescu şi nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar.

Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”
Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a afirmat că nu se pune problema desfiinţării unor oficii poştale, aşa cum anunţase directorul Poştei Române.