Istoric austriac, despre extremiștii din România: Ei văd doar un popor de agricultori, fără industrie, dar creștini. Și gata
“Programul partidelor extremiste din România e foarte simplu: suntem un popor de agricultori, care produc numai pentru piața din țară, fără industrie, dar cu educație creștină. Și gata.”
Este opinia istoricului austriac Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena, specializat în istoria României și a Europei de Est. Într-un interviu pentru știrileprotv.ro, Schmitt a comentat, printre altele, recentele proteste violente organizate de AUR în fața Parlamentului.
Oliver Jens Schmitt: “(…) Avem câțiva extremiști în România, din extrema-dreaptă. Am încercat să le citesc programele, iar programul este foarte simplu: Eu, un popor de agricultori, care produc numai pentru piața din țară, fără industrie, dar cu educație creștină. Și gata”.
“Dacă românii îl vor, bine”, a adăugat el, arătând că „sunt foarte mulți care și-au făcut un un calcul foarte cinic: prin violență pot destabiliza un sistem și pot chiar ajunge la putere. (…) Dar este o altă întrebare: ce vor face, odată ajunși la putere? Și, de obicei, un populist nu a fost în stare, nici în România, nici în alte țări, să dea un răspuns concret”.
“PSD și PNL fac un flirt politic cu extremiștii. Este o mare primejdie"
Schmitt atrage atenția că, în România, ca de altfel în toată Europa, partidele tradiționale democratice fac “un flirt politic” cu extremiștii, pentru a-și asigura un eventual sprijin politic, în caz de nevoie.
Oliver Jens Schmitt: “Celelalte partide, nici PSD, nici PNL, până acum nu au încercat să lanseze o dezbatere deschisă despre asta, pentru că, așa ca și în alte țări, aceste partide totdeauna fac un flirt politic cu aceste partide extremiste, pentru că în caz de nevoie, ar putea să intre intre o coaliție. Și asta este o mare primejdie. Adică partidele tradiționale nu trag o linie foarte clară intre extremism și spațiul democratic, constituțional”.
Cristian Leonte: De ce tocmai acum cresc atât de mult naționaliștii?
Oliver Jens Schmitt: "Extremiștii cresc în în sondaje, cresc în vot, pentru că au umplut un gol care a fost lăsat de partidele tradiționale - istorice sau sau mai noi-, aici în în România, și sunt chestiuni identitare. Adică, odată cu globalizarea, mulți oameni - nu numai în România, ci și în și în multe țări - aveau impresia că și-au pierdut rădăcinile.
Clasa politică, aproape pretudindeni, n-a încercat să dea un răspuns. Și aceste răspunsuri, date de extrema dreaptă, sau uneori chiar și de extrema stângă, sunt foarte simpliste, sunt foarte populiste, dar oferă oamenilor și o idee, "eu aparțin unui neam, o nație", ș.a.m.d.”
Această abordare populistă, în combinație cu probleme economice reale, foarte dure - criza economică și inflația, - creează un amestec extrem de periculos, spune Schmitt.
Etichete: aur, extrema dreaptă, romania,
Dată publicare:
