Este opinia fostului consilier prezidențial George Scutaru, director general al New Strategy Center, considerat pe scară largă drept cel mai relevant și influent think tank specializat pe securitate, apărare și politică externă din România.
George Scutaru: “Eu cred că ne aflăm foarte curând în fața situației în care descurajarea pe care NATO o adoptă în Marea Neagră se apropie de un eșec. Rusia este foarte agresivă fiindcă noi nu suntem destul de convingători - nu mă refer la România, mă refer la NATO, ca alianță, - nu suntem destul de convingători că luăm toate măsurile necesare pentru a opri și a arăta fermitatea noastră în fața acestor incursiuni ale Rusiei.”
Ce ar trebui să facă NATO ca să apere mai bine Marea Neagră
“NATO ar trebui să transfere mai multe capabilități de lovire și de observație în Marea Neagră. Nave nu putem să transferăm, fiindcă avem convenția de la Montreux, pusă în aplicare de Turcia și trebuie să ne obișnuim cu gândul că mulți ani de acum încolo Turcia nu va deschide strâmtorile și noi va trebui să rezolvăm problema navală la nivelul NATO, cu cele trei state - Turcia, Bulgaria și România”, a explicat Scutaru.
Confom Convenției de la Montreux din 1936, Turcia deține controlul absolut asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, și are drepul să interzică accesul în Marea Neagră al navelor militare ale statelor din afara regiunii.
George Scutaru: “Nouă ne trebuie capacități de observare, astfel încât să identificăm pericolul din partea dronelor aeriene sau navale, să stabilim trasabilitatea acestor drone și după aceea ne trebuie capacități suplimentare de lovire.
Noi începem să folosim rachete pe care le consumăm pentru distrugerea acestor drone, dar trebuie să avem și alte capabilități suplimentare de combatere a războiului electronic.
E foarte dificil să navighezi în Marea Neagră, și nu doar din cauza minelor sau chiar și a dronelor. Uneori mergi orbește, fiindcă îți bruiază semnalul GPS, nu știi unde te mai afli”.
“Marea Neagră este un lucru complicat pentru cei din afară” adaugă el, din cauza faptului că aici sunt doar trei țări membre NATO, care au interese adesea divergente (România, Bulgaria și Turcia).
Inclusiv criticile de care România a "beneficiat" recent din partea premierului Radev arată, să spunem, o politică foarte nuanțată a conducerii Bulgariei față de Rusia și de multe ori, România trebuie să acționeze singură”, a spus Scutaru.
Spre deosebire de Marea Neagră, Baltica a devenit practic “un lac NATO”, pentru că cele opt țări riverane au o voce unitară și puternică în Alianță.
Care e vulnerabilitatea strategică a României
George Scutaru spune că România, care e dependentă de SUA din punct de vedere al securității, e vulnerabilă în fața intențiilor actualei administrații de a reduce prezența militară americană pe flancul estic al NATO.
Problema e că și prezența militară franceză – care ar urma să compenseze această retragere parțială americană – este la fel de incertă, în perspectiva alegerilor de anul viitor, în care favoriții sunt reprezentanții de extrema dreapta și de extrema stânga, precepuți ca fiind favorabili Kremlinului.
George Scutaru: "Dacă americanii își vor reduce prezența militară pe flancul estic al NATO și își vor reduce prezența militară și în România, acest lucru va fi un factor de încurajare pentru un comportament și mai agresiv din partea Federației Ruse, fiindcă semnalul pe care americanii îl vor da către ruși este că nu ne interesează ce se întâmplă în Marea Neagră. (…)
Depindem de americani și depindem de francezi. Dar vă întreb: dacă anul viitor, în Franța, în aprilie, va ajunge la putere un președinte cu altă politică decât a președintelui Macron, care va dori să-și reseteze relațiile cu Moscova, știți care va fi cel mai facil semnal către Moscova că vrei să îmbunătățești relațiile? Să diminuezi sau să reduci componența militară din România. Și atunci apar niște dileme strategice pentru noi."
Neptun Deep, în vizorul Rusiei
George Scutaru a amintit că anul viitor, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, odată cu începerea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep.
Acesta se află în largul mării, în zona economică exclusivă a României, care, spre deosebire de apele teritoriale, nu beneficiază de garanții de securitate din partea NATO.
“România va deveni un jucător, în detrimentul Federației Ruse, fiindcă influența energetică a Federației Ruse va scădea în anumite țări. Și atunci, trebuie să ne gândim că rușii vor încerca să blocheze asemenea proiecte, vor încerca să pună (presiune)”, explică directorul general NSC.
Cum a devenit Marea Neagră cea mai periculoasă rută de navigație din lume
Atacurile repetate cu drone asupra navelor care tranzitează Marea Neagră, au transformat această regiune în cea mai periculoasă rută de navigație din lume, amintește Scutaru.
În plus, “minele vor reprezenta pentru mulți ani de acum încolo, chiar și după terminarea războiului, un pericol pentru navigația în Marea Neagră. După care avem un război electronic foarte puternic, care afectează semnalul GPS al navelor, folosit de ambii beligeranți.
Și avem dronele - navale și aeriene - folosite în ultima perioadă intens, mai ales de Federația Rusă, pentru a sufoca economic Ucraina.
Acest lucru pune presiune pe asigurări. Asigurările, să transporți bunuri cu o navă în interiorul Mării Negre a devenit cel mai periculos lucru pentru marinari, în lume. Marea Neagră, în acest moment, este mai periculoasă decât Golful Persic.
Au murit mai mulți marinari, au fost lovite mai multe nave de drone decât se întâmplă sau s-a întâmplat în Golful Persic. Și atunci lucrul acesta pune presiune pe asiguratori. Marea Neagră este declarată oficial zonă de război, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei, Turcia și Georgia.”
.webp)
