Ziua în care Viktor Orban ar putea pierde puterea în Ungaria, după 16 ani. Pe cine ar prefera în schimb maghiarii
Maghiarii sunt chemaţi la urne, pe 12 aprilie, pentru a alege un nou Parlament, o posibilitate a unei înfrângeri a premierului naţionalist Viktor Orban, aflat la putere din 2010, relatează AFP.
Viktor Orban, care se află al conducerea Ungariei de aproape 16 ani, se află în urmă în sondaje independente de mai multe luni, pe fondul unei stagnări economice, unei nemulţumiri tot mai mari faţă de serviciile publice şi unor scandaluri legate de protecţia copilului.
Partidul său Fidesz este devansat de către formaţiunea Tisza a lui Peter Magyar, un fost membru al cercurilor puterii, devenit un critic virulent al lui Orban care, în decurs de un an şi jumătate, a reuşit să unească votul opoziţiei.
”Din primăvara trecută, anchete independente arată un avans stabil, de două cifre, a Tisza, la aproximativ 50%, în timp ce Fidesz se învârste în jurul a 35%”, declară AFP Szabolcs Pek, un analist de la grupul de reflecţie ungar Iranytu Institute, care îndeamnă cu toate acestea la prudenţă, deoarece ”mai sunt aproximativ 90 de zile” până la alegeri.
În ultimele patru alegeri legislative, coaliţia la putere - Fidesz-KDNP - a obţinut o ”supermajoritate” de două treimi, care i-a permis lui Viktor Orban să impună adoptatrea unor legi şi modificări consituţionale care-i consolidează controlul asupra acestei ţări din Europa Centrală cu 9,5 milioane de locuitori.
”Eu am stabilit data alegerilor legislative din 2026. Scrutinul va avea loc duminică, 12 aprilie 2026”, a anunţat marţi pe Facebook preşedintele ungar Tamas Sulyok, care a anunţat în mod oficial o dartă care circula de o vreme.
Campania electorală a fost lansată însă de luni de zile.
Magyar străbate Ungaria în lung şi-n lat, iar Orban a efectuat vizite în Statele Unite şi în Rusia şi şi-a multiplicat promisiunile.
„Insulele Tisza”
Un aliat apropiat al preşedinţilor american Donald Trump şi rus Vladimir Putin, dar şi al Chinei, Orban, care întreţine în schimb relaţii agitate cu Bruxellesul, pe care-l acuză de încurajarea Războiului din Ucraina, se prezintă drept o ”alegere sigură” într-o lume instabilă.
El a introdus recent o serie de măsuri sociale.
Magyar s-a angajat să lupte dur împotriva ”corupţiei generalizate” şi să deblocheze fonduri în valoare de miliarde de euro, blocate de către Uniunea Europeană (UE) din cauza unor atingeri aduse statului de drept.
Un campion al ceea ce numeşte democraţie ”iliberală”, Orban, în vârstă de 62 de ani, a primit susţinerea unor lideri străini de dreapta şi extremă dreaăta - între care premierul italian Giorgia Meloni şi premierul israelian Benjamin Netanyahu, care i-au transmis mesaje difuzate în timpul unui Congres Fidesz, sâmbătă.
Un avocat şi un fost diplomat la Bruxelles, Magyar, în vârstă de 44 de ani, a gravitat mult timp pe orbita lui Viktor Orban.
El a irupt în prim-planul scenei politice ungare la începutul lui 2024, denunţând corupţia şi clientelismul Guvernului, în urma unui scandal cu privire la graţieri prezidenţiale acordate complicelui unui pedofil condamnat.
În pofida unor campanii de denigrare, popularitatea sa a crescut neîncetat de atunci, cu ajutorul muncii de teren a unor mici structuri răspâmdite mai peste tot în Ungaria, denumite ”Insule Tisza”.
Afişând poziţii împotriva imigraţiei şi mai dure decât ale lui Orban, el a schiţat o politică externă prooccidentală, promiţând să depună eforturi pentru a transforma Ungaria într-un aliat loial al NATO şi UE şi criticând China şi Rusia.
Potrivit unor sondaje recente, în afară de Fidesz şi Tisza, Partidul Patria Noastră (MHM, extremă dreapta) are şanse să intre în Parlament, iar toate celelalte formaţiuni, inclusiv Coaliţia Democtratică (DK, stânga) sunt creditate cu scoruri sub pragul de 5%.
