Vladimir Putin, despre Coreea de Nord: ”Se poate ajunge la o catastrofă planetară”
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat ferm marţi, la două zile după un puternic test nuclear în Coreea de Nord, împotriva oricărei ”isterii militare” în vederea unei contracarări a regimului lui Kim Jong-un, relatează AFP.
În timp ce Washington cere măsurile ”cele mai dure posibil” în vederea sancţionării Phenianului, preşedintele rus s-a declarat împotriva oricăror noi sancţiuni, denunţându-le în avans drept ”inutile şi ineficiente”.
”Rusia condamnă aceste exerciţii” ale Coreei de Nord, care a revendicat duminică efectuarea cu succes a testului unei bombe cu hidrogen (bomba H).
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
”Noi considerăm că acestea sunt nişte provocări. Însă recurgerea la orice sancţiuni în acest caz este inutilă şi ineficientă”, a subliniat Putin în China, unde asistă la summitul puterilor emergente din cadrul Brisc - Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.
În urma acestui al şaselea test nuclear al Phenianului - cel mai puternic de până acum -, Statele Unite, împreună cu aliaţii lor europeni şi japonez au anunţat luni că negociază noi sancţiuni dure la ONU împotriva Coreei de Nord, însă poziţia Beijingului şi Moscovei, care au drept de veto, rămâne incertă.
Nord-coreenii ”nu vor renunţa la programul lor (nuclear) dacă nu se simt în securitate. Trebuie (aşadar) să se caute să se lanseze un dialog între toate părţile interesate”, a pledat Putin.
”UN IMPAS”
El a denunţat, în schimb, orice eventual răspuns militar, o opţiune pe care Washingtonul n-a exclus-o.
”Angajarea într-o isterie militară n-are niciun sens, este un drum care conduce în impas”, a insistat şeful de la Kremlin.
”Toate astea pot să conducă la o catastrofă planetară şi la un mare număr de victime”, a avertizat el.
Putin pare să se alăture astfel poziţiei apărate de Beijing, care promovează o ”rezolvare paşnică” a crizei nord-coreene şi reluarea negocierilor cu regimul lui Kim Jong-un.
La polul opus, preşedintele american Donald Trump, care a promis luna trecută Phenianului ”focul şi furia” în cazul în care acesta continuă să profereze ameninţări la adresa Washingtonului, a apreciat duminică că de-acum ”orice discurs de relaxare nu va funcţiona”.
Răspunzând testului nuclear de duminică, Seulul a lansat luni manevre terestre cu tiruri reale, iar Marina sud-coreeană a făcut acelaşi lucru marţi, cu speranţa de a descuraja Phenianul de la orice provocare pe mare.
O nouă serie de sancţiuni prezentată de Washington - a opta - va fi negociată în zilele următoare, după care va fi supusă la vot în Consiliul de Securitate al ONU pe 11 septembrie, a declarat luni, la New York, ambasadoarea americană la ONU Nikki Haley.
PETROLUL ÎN VIZOR
La începutul lui august, ultimele rezoluţii prin care este sancţionat Phenianul, de fiecare dată mai dure decât cele dinainte, au fost adoptate în unanimitate de cei 15 membri ai Consiliului de Securitate.
Potrivit unor surse diplomatice, noile măsuri aflate în negociere săptămâna aceasta ar putea să vizeze petrolul, turismul, trimiterea înapoi în ţară a muncitorilor nord-coreeni expatriaţi şi decizii pe plan diplomatic.
Bomba cu hidrogen pe care Phenianul a detonat-o duminică avea o putere estimată de 50 de kilotone, de cinci ori mai mare ca cea din precedentul test şi de trei ori cât bomba americană lansată asupra Hiroshimei în 1945, potrivit unor oficiali sud-coreeni.
Coreea de Nord ar putea avea, de-acum, capacitatea de a amplasa o bombă atomică într-o rachetă ce poate atinge Statele Unite, însă Occidentul nu este absolut convins de acest lucru în acest stadiu.
Statele Unite au ameninţat duminică Nordul cu un ”răspuns militar masiv” în cazul în care acesta le ameninţă teritoriul sau pe cel al aliaţilor lor, subliniind totodată că Washingtonul nu caută o ”aneantizare totală” a acestei ţări izolate.
