Vladimir Putin a aprobat noua doctrină de politică externă bazată pe ''Lumea rusă''. Pe ce principii se bazează
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat o nouă doctrină de politică externă, "Lumea rusă", noţiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenţia în afara ţării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă.
Cele 31 de pagini de "politică umanitară", publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui "să protejeze, să salveze şi să promoveze tradiţiile şi idealurile Lumii ruse", scrie Agerpres.
Deşi prezentată ca un fel de strategie de "soft power", aceasta consacră, însă, în politica externă oficială idei legate de politica rusească şi religie pe care unii adepţi ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părţi din Ucraina şi sprijinul pentru entităţi separatiste pro-ruse din estul ţării.
"Federaţia Rusă oferă sprijin compatrioţilor săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor şi păstrarea identităţii lor culturale ruse", susţine noua doctrină de politică externă.
În document se subliniază că legăturile Rusiei cu compatrioţii săi din străinătate i-au permis "să-şi întărească pe scena internaţională imaginea de ţară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare".
De asemenea, se menţionează că Putin insistă de mulţi ani asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruşi care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noi state independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o "catastrofă geopolitică".
Rusia a continuat să privească fostul spaţiu sovietic, de la ţările baltice până în Asia Centrală, ca pe o legitimă sferă de influenţă - o noţiune respinsă vehement de multe din aceste ţări, dar şi de Occident.
Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu naţiunile slave, cu China şi India şi să-şi consolideze pe mai departe legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.
În document mai scrie că Moscova ar trebui să-şi aprofundeze şi mai mult legăturile cu Abhazia şi Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum şi cu cele două entităţi separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk.
