Violuri, sclavie, executii, rapiri si crime impotriva umanitatii. Un fost presedinte, condamnat la inchisoare pe viata
Fostul presedinte ciadian Hissene Habré, judecat la Dakar de un tribunal special african, a fost condamnat luni la inchisoare pe viata, fiind gasit vinovat de crime impotriva umanitatii, violuri, executii, sclavie fortata si rapiri, relateaza AFP.
Conform sentintei pronuntate de presedintele tribunalului, Gberdao Gustave Kam, fostul presedinte ciadian a fost 'declarat vinovat (...) de crime impotriva umanitatii, de viol, sclavie fortata, omor voluntar, practicare masiva si sistematica de executii sumare, rapiri de persoane urmate de disparitia acestora, de torturi si acte inumane'.
In schimb, fostul presedinte ciadian a fost achitat de acuzatiile de 'crime de razboi si detentie ilegala'.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
'Tinand cont de extrema gravitate' a faptelor, Hissene Habré a fost 'condamnat la pedeapsa cu inchisoarea pe viata', a declarat magistratul.
Habré are la dispozitie 15 zile pentru a face recurs.
Hissene Habré a condus Ciadul timp de opt ani, intre 1982-1990, inainte de a fi rasturnat de la putere de un fost colaborator, actualul presedinte Idriss Deby Itno, si de a se refugia in Senegal in decembrie 1990.
Arestat la 30 iunie 2013, el a fost judecat incepand din 20 iulie 2015 de Camerele africane extraordinare (CAE), instanta creata in urma unui acord intre Senegal si Uniunea Africana (UA), pe care Habré a recuzat-o si in fata careia a refuzat sa se exprime si sa se apere.
Potrivit unei comisii de ancheta din Ciad, bilantul represiunii sub regimul Habré a fost de circa 40.000 de morti, dintre care 4.000 identificati.
