Primul său mandat de premier al Ungariei l-a prins pe Viktor Orban în momentul în care războiul din Kosovo a luat amploare, în 1999. Atunci, prim-ministrul maghiar a primit un telefon de la președintele SUA de la acea vreme, Bill Clinton. Liderul de la Casa Albă a cerut, astfel, Ungariei să deschidă un al doilea front și să atace Serbia sau „cel puțin să tragă asupra ei din Ungaria, prin Voivodina, până la Belgrad”, a declarat Orban, citat de Telex.hu.
Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a respins această propunere și, la cererea directă a președintelui american, a răspuns: „Nu, domnule!”. „Dacă am fi avut un prim-ministru care să poată spune doar 'da, domnule', am fi fost implicați până peste cap în război”, a concluzionat Orban.
Orban susține că l-a întrebat atunci pe Clinton ce se va întâmpla cu 300.000 de maghiari care trăiesc în Voivodina. Și i-a spus, de asemenea, că dacă vor trage asupra cuiva de undeva, vor riposta de acolo, și apoi „ar trebui să aruncăm în aer orașul Szeged, acesta este planul? Hódmezővásárhely, Makó? (două orașe din sudul Ungariei - n.r.)”. Apoi, au convenit să discute acest lucru personal la summitul NATO din acea săptămână. Americanii nu au mai adus în discuție această problemă”, a spus Orban.
„Potrivit lui, în câțiva ani, istoria diplomatică va descrie cum, prin ce canale și cu ce informații au ajuns la președintele american, astfel încât acesta să nu mai facă o astfel de cerere”, scrie Telex.
„După publicarea articolului nostru, mai mulți experți au subliniat că declarația lui Orban de sâmbătă părea să contrazică tot ceea ce știm despre intervenția NATO în Serbia. Deși planificarea unei operațiuni terestre a NATO a început în 1999, în timpul războiului din Kosovo, nu a existat un sprijin politic real pentru aceasta și nu există dovezi că Ungaria ar fi avut intenția de a ataca Serbia”, a mai relatat sursa menționată.
Altfel, alegerile parlamentare vor avea loc în Ungaria la 12 aprilie 2026. Cele mai multe sondaje indică un avans între 8 şi 16 puncte procentuale pentru Tisza, formațiunea politică condusă de opozantul Peter Magyar, în rândul alegătorilor decişi, deşi institutele pro-guvernamentale arată în continuare Fidesz în faţă, iar o parte importantă a electoratului rămâne nehotărâtă.
