Viitorul Uniunii Europene dupa Brexit. Juncker a dezvaluit cele 5 scenarii prin care UE "sa deschida un nou capitol"

Presedintele Comisiei Europene a sustinut un discurs in care a descris cinci optiuni posibile privind reforma proiectului european post-Brexit, care merg de la limitarea acestuia la piata unica europeana si pana la optiunea care ar corespunde unei Europe federaliste, el cerandu-le celor 27 de lideri europeni sa dea dovada de "unitate si de leadership", transmite AFP, conform Agerpres.

Summitul european prevazut sa se desfasoare la Roma, la 25 martie, cand se vor sarbatori 60 de ani de la fondarea blocului comunitar, 'trebuie marcat de inceputul unui nou capitol', a apreciat Juncker, intr-o 'Carta alba' care contine aproximativ 30 de pagini si in care sunt trecute in revista scenariile privind viitorul Europei.

"O Europa unita, cu 27 (de state), trebuie sa-si ia destinul in propriile maini si sa elaboreze o viziune pentru propriul ei viitor", a indicat Juncker in discursul sustinut in plenul Parlamentului European.

El a enumerat in continuare cinci posibile optiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare si le-a cerut liderilor europeni sa se pozitioneze clar fata de aceste variante.

Citește și

Drumul National "pavat" cu pamant i-a scos pe oameni la protest. Mecanic: "Nu este zi in care sa nu vina cate o masina"

Prima dintre optiunile enuntate — si care corespunde gradului cel mai redus de integrare — sugereaza limitarea proiectului european la piata unica, pentru a se avea astfel in vedere faptul ca cele 27 de state (ce vor ramane in UE dupa iesirea Marii Britanii) nu pot gasi o pozitie comuna intr-un numar tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigratia (politica de azil) ori apararea comuna. In acest scenariu, "deciziile vor putea fi luate mai usor, insa capacitatea de a actiona in mod colectiv va fi limitata", explica Juncker.

La cealalta extrema avem optiunea de a "face mai mult impreuna", idee care corespunde avansarii in directia unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare a suveranitatii si competentelor statelor nationale in favoarea institutiilor comunitare si a deciziilor luate la nivelul UE.

Intre aceste doua optiuni Juncker a enuntat trei posibile cai intermediare, una fiind cea a Europei cu mai multe viteze, in care "cei care doresc sa faca mai mult" impreuna in anumite domenii precise, precum apararea ori guvernanta zonei euro, vor putea merge in aceasta directie fara sa fie opriti de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidata.

O alta optiune intermediara este sa continuam ca si pana acum, despre care insa unele surse comunitare considera ca ar implica mai departe 'o lupta constanta' in interior blocului comunitar.

Ultimul dintre scenariile intermediare de integrare europeana enuntate de executivul comunitar a fost sintetizat de Juncker in formula "sa facem mai putin, dar intr-un mod mai eficient", astfel incat blocul comunitar sa se concentreze pe chestiunile in care UE chiar poate aduce o valoare adaugata, insa, tot conform unor surse comunitare, dificultatea acestei optiuni este ca respectivele chestiuni sunt greu de determinat.

Jean-Claude Juncker nu s-a pozitionat in acest discurs in favoarea vreuneia dintre cele cinci optiuni, care vor fi in perioada urmatoare o tema importanta de dezbatere pentru politicienii europeni.

Summitul de la Roma "nu va fi doar o aniversare, ci nasterea UE cu 27 de state" si atunci se va "intoarce o pagina" in istoria blocului comunitar, a spus Juncker, facand referire la iesirea Marii Britanii din UE si subliniind ca acum trebuie gasite raspunsuri la vechea intrebare despre incotro se indreapta UE.

Carta Alba "este inceputul unui proces, nu sfarsitul, si sper ca vom avea acum o dezbatere ampla si onesta", a conchis presedintele Comisiei Europene.
 

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui