Un fost președinte al Franței a murit de Covid. Cine a fost Valéry Giscard d'Estaing

Valéry Giscard d'Estaing
Getty

Fostul preşedinte Valéry Giscard d'Estaing, în vârstă de 94 de ani, a murit, la 2 decembrie 2020, în locuinţa familiei sale din Loir-et-Cher, "ca urmare a COVID", informează AFP citând un comunicat al familiei înaltului demnitar francez.

Acesta fusese internat de mai multe ori în ultimele luni pentru probleme cardiace.

Înmormântarea, în conformitate cu dorinţa sa, va avea loc "în cea mai strictă intimitate", mai precizează sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis pe Twitter un mesaj de condoleanţe Franţei şi poporului francez după moartea fostului preşedinte Valéry Giscard d’Estaing, care a murit la vârsta de 94 de ani din cauza COVID-19.

Am aflat cu mare tristeţe de moartea preşedintelui Giscard d'Estaing, un om de stat vizionar şi un veritabil apărător al proiectului european şi al viitorului comun al europenilor. Transmitem condoleanţele noastre sincere Franţei şi poporului francez”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.

Citește și
Vaccin anti-Covid
Campanie de vaccinare a publicului larg în Franţa, anunțată de Macron. Când va avea loc

Cine a fost Valery Giscard d'Estaing

 

Una dintre cele mai importante personalităţi politice ale Europei, d'Estaing a fost al treilea preşedinte al celei de-a cincea Republici Franceze, în perioada 1974-1981.

Născut la 2 februarie 1926, în localitatea Koblenz, din Germania, în timpul ocupaţiei franceze a Renaniei, Valery Giscard d'Estaing a absolvit École Polytechnique şi École Nationale d'Administration.

A deţinut funcţiile de inspector în finanţe şi director adjunct al cabinetului politicianului Edgar Faure (1954); deputat în departamentul Puy-de-Dôme (1956, 1962); membru al delegaţiei franceze la a XI-a sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (1956-1957); ministru de finanţe (ian.- apr. 1962) şi ministru al finanţelor şi afacerilor economice (1962-1966); preşedinte al Federaţiei naţionale a republicanilor independenţi (1966); preşedinte al Comisiei de finanţe, economie generală şi planificare din cadrul Adunării Naţionale a Franţei (1967-1968); preşedinte al Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (1970); ministru al economiei şi finanţelor (1969-1974); ministru de stat şi ministru al economiei şi finanţelor (mart. - mai 1974), conform datelor publicate pe site-ul preşedinţiei Republicii Franceze - Élysée.fr.

Cum a ajuns președinte al Franței

 

În urma demisiei preşedintelui Charles de Gaulle (1959-1969), l-a susţinut în campania electorală pe candidatul câştigător Georges Pompidou (1969-1974). În 1974, după decesul subit al preşedintelui Pompidou, Valery Giscard d'Estaing şi-a anunţat candidatura la cea mai înaltă funcţie în stat. Principalii rivali în cursa electorală au fost socialistul François Mitterrand şi Jacques Chaban-Delmas, un fost premier ''gaulist''. În scrutinul de la 20 mai 1974, l-a învins la limită pe François Mitterrand, cu 50,7% din voturi. La 48 de ani, Valery Giscard d'Estaing devenea al treilea cel mai tânăr preşedinte din istoria de până atunci a Franţei, după Louis-Napoléon Bonaparte şi Jean Casimir-Perier.

La 27 mai 1974, a fost învestit în funcţia de preşedinte al Republicii Franceze, pentru un mandat de şapte ani. Şi-a afirmat clar dorinţa de modernizare a societăţii franceze şi aplicarea unor reforme. A redus vârsta majoratului de la 21 la 18 ani. A promovat energia nucleară, ca mijloc de atingere a independenţei franceze. În 1975, a invitat şefii de guvern din RFG, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA la un summit desfăşurat la Rambouillet, pentru formarea grupului celor mai mari puteri economice (în prezent, G7, care include şi Canada). În timpul preşedinţiei lui Giscard d'Estaing, s-a remarcat o creştere solidă a veniturilor populaţiei, puterea de cumpărare a persoanelor ocupate crescând cu 29%, iar cea a pensionarilor cu 65%, potrivit lucrării ''Contemporary France'', de D. L. Hanley, A. P. Kerr şi N. H. Waites (2005).

Ce s-a întâmplat în Franța în timpul mandatului său

 

Mandatul său a fost marcat de o abordare liberală a unor probleme sociale, precum divorţul, contracepţia sau avortul, şi de încercări de modernizare a statului şi a administraţiei prezidenţiale. În timpul conducerii sale au fost lansate proiecte majore de infrastructură, cum ar fi cel al liniei feroviare de mare viteză TGV. Totuşi, popularitatea sa a avut de suferit în urma scăderii activităţii economice ce a succedat criza energiei din 1973, care a marcat finalul celor ''30 de ani glorioşi'' de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1981, a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa lui François Mitterand. Din 1981, a devenit membru de drept al Consiliului Constituţional.

După înfrângerea în alegeri, s-a retras temporar din viaţa politică. În 1984, şi-a recâştigat mandatul de parlamentar şi a ajuns preşedinte al Consiliului regional din Auvergne, unde a fondat ''Centrul european de vulcanologie'' şi parcul tematic Vulcania. A fost preşedinte al Consiliului European al Municipalităţilor şi Regiunilor (1997-2004).

În 1982, a fondat, alături de preşedintele american Gerald Ford (1974-1977), Forumul Mondial AEI, care reuneşte anual lideri din mediul de afaceri, oficiali guvernamentali şi experţi în anumite domenii, potrivit Agerpres.

În 2000, a propus în Parlament reducerea mandatului prezidenţial de la şapte la cinci ani. Preşedintele Jacques Chirac (1995-2007) a organizat un referendum pe această temă, în cadrul căruia majoritatea a votat ''da''.

Cariera politică europeană a lui Valery Giscard d'Estaing

 

Valery Giscard d'Estaing a desfăşurat o bogată activitate politică la nivel european. Europa rămâne locul unde Giscard d'Estaing şi-a lăsat cel mai mult amprenta, fiind inspirat de Robert Schuman, după cum nota publicaţia ''Financial Times''. A colaborat cu liderul german social-democrat Helmut Schmidt (1974-1982) la un program pentru viitorul Europei, jucând un rol important în adoptarea principalelor proiecte comunitare, precum crearea Consiliului European, sufragiul universal în procesul electoral pentru Parlamentul European şi crearea Sistemului monetar european.

A fost membru al Parlamentului European (1989-1993); preşedinte al Grupului Liberal Democrat şi Reformist (ELDR) (1989-1991); preşedinte al Convenţiei privind viitorul Europei (2001-2004), for însărcinat de Uniunea Europeană să elaboreze proiectul viitoarei Constituţii Europene.

În 2003, a fost admis în rândul membrilor Academiei Franceze.

Pentru a relansa Uniunea Europeană după votul Marii Britanii în favoarea Brexitului, în iunie 2016, el a pledat pentru o Europă mai concentrată în jurul "ţărilor fondatoare" şi a "vecinilor care împărtăşesc aceleaşi idei".

A mai apărut în public la 30 septembrie 2019, la funeraliile fostului preşedinte francez Jacques Chirac, desfăşurate la biserica Saint-Sulpice din Paris.

La 14 septembrie 2020 a fost internat într-un spital din Paris după ce a acuzat probleme respiratorii, fiind diagnosticat cu "infecţie uşoară la plămâni". A fost externat câteva zile mai târziu la 17 septembrie.

În 16 noiembrie 2020 a mai fost internat la un spital din Tours, în vestul Franţei.

A fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare şi Ordinul Naţional de Merit. A fost distins cu Premiul Fundaţiei Onassis (Atena, 2000), medalia de aur a Fundaţiei Jean Monnet pentru Europa (Laussane, 2001), Premiul Carol cel Mare al oraşului german Aachen (2003), Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta.

Între lucrările semnate de Valery Giscard d'Estaing se numără: ''Démocratie française'' (1976), ''Deux Français sur trois'' (1984, 1985), ''Le pouvoir et la vie'' (1988), ''L'Affrontement'' (1991), romanul ''Le Passage'' (1994), eseul ''Dans cinq ans, l'an 2000'' (1995), ''Les Français, réflexions sur le destin d'un peuple'' (2000), ''La Princesse et le Président'' (2009).

Citește și...
Țările în care pârtiile de schi vor fi deschise în această iarnă. Ce măsuri de protecție s-au luat
Țările în care pârtiile de schi vor fi deschise în această iarnă. Ce măsuri de protecție s-au luat

Sportul de sezon, schiul, devine motiv de dispută între liderii europeni. Franța, Italia și Germania vor să țină stațiunile închise de sărbători, în timp ce Austria își pregătește deja pârtiile.

Campanie de vaccinare a publicului larg în Franţa, anunțată de Macron. Când va avea loc
Campanie de vaccinare a publicului larg în Franţa, anunțată de Macron. Când va avea loc

Franţa intenţionează să lanseze o campanie de vaccinare împotriva COVID -19 pentru marele public ''între lunile aprilie şi iunie'', după un prim val rezervat celor mai vulnerabile persoane.

Franța relaxează restricțiile impuse pentru combaterea COVID-19. Ce au voie oamenii să facă
Franța relaxează restricțiile impuse pentru combaterea COVID-19. Ce au voie oamenii să facă

Franţa a relaxat sâmbătă restricţiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus, pentru a le permite magazinelor de produse neesenţiale să se redeschidă, iar oamenii să poată ieşi din locuinţe timp de până la trei ore.

Renault va opri producţia de automobile la o fabrică din Franța. În ce va fi transformată
Renault va opri producţia de automobile la o fabrică din Franța. În ce va fi transformată

Renault va opri producţia de automobile la fabrica Flins de lângă Paris, pe care o va transforma în centru de cercetare, reciclare şi de reparaţii, până în 2024.

Recomandări
Putin anunță că Rusia și-ar putea schimba strategia nucleară de apărare și ia în calcul atacuri preventive
Putin anunță că Rusia și-ar putea schimba strategia nucleară de apărare și ia în calcul atacuri preventive

Vladimir Putin a vorbit din nou amenințător despre războiul nuclear. Liderul de la Kremlin a promis că "va șterge de pe suprafața pământului" orice țară care ar îndrăzni să atace Rusia cu arme nucleare.

Scandal de corupție la Parlamentul European. Vicepreședinta Eva Kaili a fost arestată la Bruxelles
Scandal de corupție la Parlamentul European. Vicepreședinta Eva Kaili a fost arestată la Bruxelles

Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului European, a fost arestată vineri seară sub acuzaţii de corupţie, alături de alte patru persoane, relatează Le Soir.

Comuna din România care atrage tot mai multe firme. Afacerile care s-au mutat aici s-au dezvoltat rapid
Comuna din România care atrage tot mai multe firme. Afacerile care s-au mutat aici s-au dezvoltat rapid

Au reușit să crească cifra de afaceri, dar și producția, după ce și-au mutat afacerile la Ciugud, în județul Alba.