Desfigurata complet in atentatul din 2005 din Londra, si-a revenit uimitor!
Se poate spune ca in cazul Daviniei Douglass, medicii au reusit un miracol. Exact acum cinci ani, pe 7 iulie 2005, imaginile cu ea, purtand o masca pe fata in timp ce era transportata intr-un loc sigur de un pompier faceau inconjurul lumii.
Chipul Daviniei Douglass era de nerecunoscut, femeia suferind arsuri grave in urma deflagratiei care a avut loc intr-o statie de metrou din Londra, la o ora aglomerata. Dupa cinci ani, in care medicii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru ca Davina sa arate din nou ca un om normal, femeia recunoaste ca ceea ce i s-a intamplat este o minune.
O data pentru ca in ziua de 7 iulie, exact in locul in care se afla ea, 52 de oameni isi pierdeau viata, in urma unui atac sinucigas cu bomba pus la cale de patru atacatori, iar ea s-a numarat printre supravietuitori. Si a doua oara, pentru ca in ciuda ranilor grave suferite, a reusit sa-si refaca viata.
Intorcandu-ne in timp, la acea zi ingrozitoare, Davinia Douglass isi aminteste cu infrigurare de momentele traite. Avea 24 de ani si a reusit sa supravietuiasca primei explozii ce a avut loc la statia Edgware Road. “Mingea de foc” ce s-a creat in garniture de tren in care ea se afla i-a ars jumatatea stanga a fetei.
“O minge de foc a aparut in partea mea stanga”
“Trenul tocmai oprea in statia Edgware Road. Ma gandeam la ce-o sa fac in timpul meu liber. Ma gandeam ca am lasat totul in ordine inainte sa plec pentru masa de pranz. Apoi, deodata s-a auzit o bubuitura puternica si o minge de foc a aparut in partea mea stanga si parea sa se invarta in jurul meu, dupa care s-a retras rapid. Dupa explozie, vagonul era atat de linistit! Cu totii eram mult prea socati pentru a mai putea scoate vreun sunet”.
“Nu mi-am dat seama ca sunt ranita….Spuneam oamenilor ca trebuie sa ajung la munca!”
“Luminile din vagonul in care ma aflam s-au stins. Nu si cele dintr-un tren alaturat si din alte garnituri, asa ca nu era complet inturneric, era semiobscuritate. Nimeni nu stia ce se intamplase, dar nu simteam nicio durere. Nu puteam vedea clar, pentru ca imi pierdusem una dintre lentilele de contact. Am strabatut intreaga lungime a trenului. Imi amintesc oameni care urlau. Nu mi-am dat seama pe moment ca eram ranita. Eram inca in soc. Imi aduc aminte ca le spuneam celor din jur ca trebuie sa ajung la munca”, povesteste Davinia.
Fotoreporterii au surprins imaginile cu ea, in timp ce primea ajutor pe strada de la un pompier care acum are 33 de ani si care a devenit intre timp tata. “Nu stiu daca faptul ca am un copil acum mi-a schimbat viziunea despre viata, dar ma gandesc ca multi oameni si-au pierdut fiii si fiicele in acel 7 iulie. Au trecut cinci ani in care oamenii aia resimt durerea in fiecare zi”, spune Paul Dadge.
Medicii de la spitalele din Chelsea si din Westminister, vestul Londrei, i-au recontruit complet fata Daviniei, iar ea i-a ajutat in campania pe care au lansat-o intru ajutorarea victimelor ranite in atentate.
Vorbind despre recuperarea sa miraculoasa, Davinia spune: “Am trecut de la etapa in care eram convinsa ca voi ramane cu cicatrici pentru totdeauna si ca viata mea va fi distrusa, la aceea in care medicii mi-au dat sperante ca voi arata ca inainte”.
