Tot mai multe guverne europene renunță la aplicații populare precum WhatsApp și Signal pentru comunicarea oficială și introduc servicii proprii, controlate la nivel național sau instituțional, arată Politico.
Guvernele din Franța, Germania, Polonia Țările de Jos, Luxemburg și Belgia au început să implementeze platforme interne de mesagerie pentru funcționarii publici și demnitari. Scopul este reducerea dependenței de servicii externe și creșterea controlului asupra comunicațiilor sensibile.
Mișcarea este parte a unei strategii mai ample de „suveranitate digitală”, concept promovat tot mai des în Europa în ultimii ani. În esență, statele membre încearcă să reducă dependența de infrastructura tehnologică americană, de la aplicații de comunicare și servicii cloud până la echipamente și platforme software.
Ministrul digitalizării din Țările de Jos, Willemijn Aerdts, a declarat că o mare parte din comunicarea oficială are loc pe platforme asupra cărora guvernele nu au control direct. Într-un context în care tehnologia este folosită tot mai mult ca instrument de putere, această dependență este considerată un risc strategic.
În Belgia, guvernul federal a lansat recent aplicația BEAM, destinată schimbului de informații sensibile, dar neclasificate. Serviciul este folosit inclusiv de membri ai executivului condus de premierul Bart De Wever. Autoritățile belgiene spun că avantajul major constă în faptul că sistemul funcționează într-un mediu închis, rezervat angajaților guvernamentali.
Schimbarea nu înseamnă neapărat că WhatsApp sau Signal sunt considerate nesigure. Ambele folosesc criptare end-to-end, standardul de referință în securitatea comunicațiilor digitale. Totuși, guvernele cer funcții suplimentare: control strict al accesului, limitarea contactelor, administrarea metadatelor și posibilitatea gestionării interne a sistemului.
Subiectul a devenit și mai sensibil după o serie de incidente recente. Mai multe agenții de securitate cibernetică au avertizat că grupări rusești au vizat oficiali politici și guvernamentali prin campanii sofisticate de phishing desfășurate pe aplicațiile de mesagerie populare. În paralel, instituțiile europene s-au confruntat cu breșe de securitate care au afectat inclusiv sistemele de administrare a dispozitivelor mobile.
La nivel politic, revenirea Donald Trump la Casa Albă a accentuat discuțiile privind autonomia strategică europeană. Mai mulți actori implicați în dezvoltarea acestor platforme susțin că guvernele europene au accelerat proiectele în ultimele 12 luni, pe fondul tensiunilor transatlantice și al temerilor legate de dependența de companii americane.
În plus, o pană majoră a Amazon Web Services a readus în discuție dependența Europei de infrastructura tehnologică din Statele Unite.
În acest context, renunțarea la aplicațiile comerciale pentru comunicarea oficială devine mai mult decât o decizie administrativă. Pentru Bruxelles și capitalele europene, este un nou pas în tentativa de a transforma suveranitatea digitală din concept politic în realitate instituțională.
