Ucraina reduce încălzirea din cauza lipsei gazelor naturale din Rusia. UE, îngrijorată
Ucraina le-a cerut vineri locuitorilor săi să reducă încălzirea, şcolilor să rămână închise, iar întreprinderilor să-şi încetinească ritmul, după ce Rusia a refuzat să reia livrările de gaze naturale, un lucru care-i îngrijorează pe europeni în plin val de frig, relatează AFP.
Ucraina a renunţat de mai bine de doi ani la aceste resurse ruse, însă acest nou episod din foiletonul ”războiului gazelor naturale” a luat Kievul prin surprindere, relatează news.ro.
El are loc în contextul în care o curte internaţională a pus capăt numeroşilor ani de litigiu, ceea ce ar fi trebuit să permită reluarea livrărilor încă de joi, în condiţii mai favorabile Kievului.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Însă această hotărâre a provocat furia grupului gazifer rus Gazprom, care i-a rambursat operatorului ucrainean Naftogaz avansul primit şi a refuzat - în ultimul moment - să reia livrările.
Gazprom a anunţat vineri că vrea pur şi simplu să rupă contractul cu Kievul, în vigoare până în 2019.
Denunţând o ”provocare”, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a ordonat instituţiilor publice să ”reducă în măsura posibilului temperatura”.
”Le cer concetăţenilor noştri să scadă încălzirea cu un grad sau să evite la maximum pierderi de căldură în imobile”, a adăugat el.
”Mulţumită coeziunii noastre, Gazprom şi Kremlinul nu vor putea să şantajeze Ucraina”, a adăugat el.
În faţa deputaţilor, ministrul ucrainean al Energiei Igor Nasalik a cerut şcolilor şi universităţilor să-şi închidă porţile până la 8 martie, când temperaturile glaciale urmează să înceteze.
El a îndemnat întreprinderile să-şi încetinească activitatea, pentru a conuma mai puţină energie, şi privilegiază recursul la păcura în locul gazelor naturale.
Cu scopul de a compensa lipsa gazelor naturale ruse, Ucraina a semnat de urgenţă un contract de livrare cu grupul polonez PGNiG.
Însă Comisia Europeană (CE), pe care Kievul a chemat-o să medieze, a avertizat că este dificil ca ţările europene să aprovizioneze Ucraina, având în vedere propriile nevoi, care au crescut mult din cauza valului de frig actual.
”Situaţia provoacă îngrijorări nu doar cu privire la livrarea directă de gaze naturale Ucrainei, dar şi cu privire la un eventual tranzit al gazelor naturale către UE”, şi-a exprimat îngrijorarea vicepreşedintele CE însărcinat cu Energia Maros Sefcovic, citat într-un comunicat.
”ARMĂ POLITICĂ”
Gazprom acoperă aproape o treime din consumul de gaze naturale ale continentului european, o cotă care a crescut în ultimii ani, în pofida voinţei Uniunii Europene (UE) de a-şi reduce dependenţa de Moscova în aprovizionări.
O parte a acestor volume, tot mai mari, tranzitează Ucraina.
Tranzitul gazelor naturale ruse nu s-a aflat în centrul contenciosului soluţionat miercuri de Curtea de Arbitraj de la Stockholm, însă livrările de gaze naturale ruse către Ucraina au fost întrerupte timp de mai bine de doi ani.
Ordonând miercuri gigantului rus să plătească 2,56 de miliarde de dolari Naftogaz în vederea încheierii contenciosului, Curtea a dispus de asemenea se se reia livrările ruse către Ucraina.
”Arbitrii şi-au motivat decizia prin puternica degradare a economiei ucrainene. Noi ne opunem faptului ca problemele economice ale Ucrainei să fie soluţionate pe socoteala noastră”, a denunţat vineri patronul Gazprom Alekseï Miller, citat de agenţiile ruse.
”Prelungirea contractelor nu este, aşadar, oportună şi nici interesantă financiar pentru Gazprom”, a adăugat el, anunţând că sesizează din nou Curtea de la Stockholm pentru a-i cere să rupă contractul în vigoare.
Semnat în 2009, contractul în vigoare reglementează livrări de gaze naturale ruse Ucrainei şi tranzitul pe teritoriul ucrainean al gazelor ruse destinate ţărilor europene.
Gazprom caută să reducă acest tranzit la noi proiecte de gazoduct precum TurkStream, via Turcia, sau Nord Stream 2, via Marea Baltică.
Dorectorul Naftogaz Andriï Kobolev a acuzat Moscova, citat într-un comunicat, ”că utilizează gazul natural ce armă politică” şi a adăugat că ”sperăm ca UE şi guvernele ţărilor membre vizate vor lua acest caz în considerare atunci când se vor pronunţa asupra Nord Stream 2”.
