"Trebuie sa dai mita, asa este de pe vremea lui Ceausescu". Romanii au povestit pentru NY Times lupta lor cu coruptia

Coruptia este o problema endemica in Europa de Est. Insa lupta Romaniei impotriva acestui flagel, care dureaza de mult timp, a adus acest dosar in centrul dezbaterii politice, conform New York Times, citat de News.ro

Desi Guvernul a abrogat Ordonanta si a supravietuit unei motiuni de cenzura miercuri, criticii sai continua sa lupte.

Saptamana trecuta, cand protestele au luat amploare, New York Times le-a cerut romanilor sa isi impartaseasca experientele personale cu coruptia.

Oamenii au vorbit despre cazuri de dare de mita cu care se intalnesc zi de zi - in spitale, scoli si institutii publice. Unii au spus ca se simt neputinciosi, deoarece coruptia este o problema cu radacini adanci in cultura tarii. Insa multi au fost infuriati de ordonanta Guvernului, care i-ar fi putut ajuta pe unii politicieni cunoscuti si submina lupta anticoruptie.
Cotidianul prezinta o parte dintre mesajele primite.
 

Citește și

"Cel mai mare protest anti-guvern dupa caderea regimului comunist". Ce scrie presa straina despre manifestatiile din Romania

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Povestile romanilor care s-au plans de coruptie, publicate de The New York Times.

„Coruptia este atat de adanc inradacinata in sistemul medical, incat este aproape imposibil sa se schimbe ceva fara ajutorul sistemului judiciar”, a scris medicul Dan Arama din Bucuresti. „Multi dintre colegii mei iau mita de la pacientii lor. O parte dintre ei nu vor trata pe cineva care nu le ofera bani, desi sistemul medical din Romania garanteaza accesul gratuit la servicii medicale. Eu nu iau bani de la pacientii mei si, cand refuz banii oferiti, unii sunt ingrijorati, crezand ca ii refuz pentru au vreun fel de boala terminala. Unii cred ca esti un medic slab, daca ii tratezi fara plata”, a adaugat el conform New York Times.

Medicul de 31 de ani a precizat ca a fost la toate protestele care au avut loc in Bucuresti in ultimele trei saptamani. „La fel ca multi altii, am simtit ca ordonanta de urgenta guvernamentala recenta, care a fost adoptata la 10.30 p.m., a fost primul semn ca Romania intoarce spatele democratiei si statului de drept”, a subliniat el.

“Am platit multi bani - echivalentul a 5.000 de euro - la spital, de la portar, pana la infirmiere, asistente, rezidenti, medici, dar si pentru medicamente pentru sotul meu, care nu avea nicio sansa sa supravietuiasca. In general, trebuie sa dai mita pentru a obtine ceva. Asa era pe vremea lui Ceausescu si la fel a ramas pana astazi”, a povestit Cristina Iftode, fost matematician, in varsta de 62 de ani, din Bucuresti.

In ceea ce priveste protestele, ea a afirmat ca a luat parte la ele „din indignare fata de modul hotesc in care au adoptat Ordonanta de Urgenta 13 si fata de continutul sau si intentia de a-l salva pe infractorul Dragnea”.

In 2015, incendiul de la clubul Colectiv din Bucuresti a fost pus, in mare parte, pe seama coruptiei. Oana Celia Gheorghiu, un translator si lector universitar in varsta de 38 de ani, din Galati, si-a pierdut trei prieteni in incendiu.

„Am participat la toate protestele de la Galati, incepand din noaptea in care Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta 13/2017. Nu sunt genul revolutionar, insa indignarea pe care am simtit-o in acea noapte m-a facut sa ma alatur sutelor de mii din strada”, a scris ea.

Ioan-Radu Tanasescu, dezvoltator IT, povesteste ca a fost nevoit sa dea mita pentru „a obtine lucruri normale, care nu ar fi trebuit sa necesite vreo plata, precum reconectarea la energie electrica dupa o neplata. Mita a facut ca procedura pentru a ma reconecta la reteaua de electricitate sa dureze numai trei zile dupa ce am platit in totalitate factura. Fara mita, ar fi durat trei luni”. „Tara noastra s-a luptat de decenii cu coruptia. Cand eram copil, credeam ca acesti politicieni sunt atotputernici, legea parea ca nu li se aplica lor. Acest lucru m-a deranjat intotdeaunea pe mine si pe toti cei pe care ii cunosc, chiar si pe sustinatorii Partidului Social-Democrat”, a adaugat el.
Tanasescu a ajuns in Piata Victoriei „la numai o ora sau doua" dupa ce s-a adoptat Ordonanta de Urgenta 13/2017: "Le-am promis ca nu va trece, le-am promis ca vor plati un pret politic”.
O profesoara universitara din Sibiu, Monica Vlad, in varsta de 49 de ani, a povestit pentru New York Times ca a fost supusa unor presiuni pentru a promova studenti care nu au participat niciodata la cursuri. “Mi s-a oferit mita pentru aceasta si am fost sanctionata din cauza integritatii mele. Am fost nevoita sa plec din tara de multe ori, din cauza coruptiei ingrozitoare si pentru ca salariul meu lunar era insuficient pentru supravietuire. Colegii mei au incasat sume enorme de bani pentru ca au vandut lucrari de licenta si note. (Ei – n.r.) au luat si produse facute in casa de candidati, precum branza, bauturi alcoolice si chiar oua!”, a declarat ea.

Un student de 25 de ani din Cluj-Napoca, Tamas Hunor Kecskes, dezvaluie pentru cotidianul american cum este sa cresti cu coruptia. „In orasele mici, ca orasul meu natal, nepotismul este la fel de natural ca a mosteni ceva de la parintii tai, ca mersul duminica la biserica sau ca schimbarea anotimpurilor: Este unul dintre obiceiurile noastre sau ceva ce se intampla de la sine”, a afirmat el.

Acelasi lucru il spune si Rares Petru Achiriloaie, in varsta de 22 ani, student la Paris. „Crescand in Romania, esti inconjurat de notiunea de coruptie. Auzi familii discutand cum un politician s-a imbogatit folosindu-si influenta. Poti vedea cum se cearta la televizor toata ziua din aceasta cauza. Cand ajungi la maturitate, intelegi coruptia ca o parte activa a societatii tale”, spune el.

„Am crescut in ’90, intr-o tara unde tineai intotdeauna un pachet de tirgari Kent si o sticla de whiskey in sertar. Le tineai pentru o vizita la medic, pentru a intra la o scoala buna; le tineai pentru cand aveai un proces sau chiar pentru a merge in vacanta. Romania a facut progrese enorme in ultimii ani. S-a ridicat o noua generatie, care nu are sertare pline cu cadouri pentru mita”, subliniaza si Lucian Alexe, in varsta de 28 de ani, expert in comunicare care lucreaza la Bruxelles.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl