Fusese convocată o conferință de presă extraordinară după difuzarea, la finalul anului trecut, a unui documentar care susținea că vârful sistemului de justiție din România este infestat de corupție.
Pe banca de la Curtea de Apel București se afla președinta instanței, Liana Arsenie, flancată de cei doi vicepreședinți ai săi. În spatele lor, în semn de susținere, stăteau aproximativ 30 de judecători.
Apoi, Raluca Moroșanu, de asemenea judecătoare la Curtea de Apel, a intrat în sală și a cerut să vorbească înainte de începerea conferinței. „Suntem pur și simplu terorizați”, a spus ea cu o voce calmă, rupând rândurile conducerii aflate lângă ea. „Nu pot descrie atmosfera de aici, cât de toxică și tensionată a devenit.”
După declarație, a părăsit sala în robă, în aplauzele răzlețe ale celor prezenți și sub privirile reci ale colegilor magistrați.
Intervenția lui Moroșanu a fost făcută în sprijinul unui coleg vizat după apariția într-un documentar realizat de publicația românească Recorder, care susținea că o rețea formată din magistrați de rang înalt și politicieni ar fi „capturat” sistemul de justiție din România. „Tot ce a spus este adevărat și dacă cineva îl contrazice, minte”, a afirmat aceasta. Luna trecută, colegul său a fost trimis în procedură disciplinară pentru declarațiile făcute în documentar, scrie The Guardian.
Filmul a folosit mărturii rare ale unor procurori și judecători pentru a susține că rețeaua ar fi folosit manevre administrative pentru a amâna condamnările în dosare de mare corupție până la intervenirea prescripției.
Reacția publică a fost imediată: mii de români au ieșit în stradă, iar aproape 900 de judecători și procurori au semnat o scrisoare deschisă în care avertizau asupra unor „disfuncționalități profunde și sistemice”. Totuși, la șase luni distanță, reformele concrete întârzie să apară, iar acuzațiile continuă să se acumuleze.
Luna trecută, publicațiile de investigație Rise Project și PressOne au susținut că Lia Savonea – în prezent șefa Înaltei Curți – ar fi achitat un interlop condamnat la șapte ani de închisoare pentru jaf, în timp ce deținea terenuri în coproprietate cu unchiul acestuia, pe vremea când conducea Curtea de Apel București, acum 12 ani. Savonea a negat acuzațiile, afirmând că fac parte dintr-o „campanie evidentă de defăimare”, bazată pe „asocieri forțate și speculații fără legătură reală”.
Nicușor Dan a amplificat neîncrederea publică în sistemul de justiție
La începutul acestei luni, președintele Nicușor Dan a amplificat neîncrederea publică în sistemul de justiție prin aprobarea unor numiri controversate de procurori, în ciuda obiecțiilor venite din partea CSM și a societății civile.
Printre cei numiți se află și Marius Voineag, fost șef al DNA, criticat anterior chiar de Nicușor Dan în campania electorală și acuzat de procurorii intervievați în documentarul Recorder că ar fi intervenit în anchete sensibile. Voineag a negat orice nereguli și a refuzat să comenteze.
Criza se desfășoară pe fondul unui climat politic deja instabil. În 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale invocând presupuse interferențe rusești, decizie care a adâncit neîncrederea publicului în instituțiile statului.
Impactul se vede și în sondaje. Un studiu realizat anul acesta arată că șapte din zece români nu au încredere în sistemul de justiție, iar mai mult de jumătate consideră că legea nu este aplicată egal pentru toți.
Pentru Raluca Moroșanu, situația nu este deloc surprinzătoare. Într-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, magistrata a descris fără rezerve amploarea crizei.
„Acum traversăm cel mai grav moment al sistemului de justiție românesc din întreaga mea carieră de 26 de ani”, a spus ea. „Majoritatea magistraților sunt corecți, competenți și muncitori; ceea ce vedem nu este corupție generalizată, ci corupție la vârful sistemului.”
Moroșanu lucrează de peste un sfert de secol în magistratură și activează de 19 ani la Curtea de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară, unde sunt soluționate numeroase dosare de mare corupție.
În ultimii ani, mai multe procese importante care vizau politicieni și oameni de afaceri s-au prăbușit după intervenirea prescripției, în urma unor întârzieri repetate în procedurile judiciare, deși existau probe consistente, inclusiv interceptări în care suspecții păreau să își recunoască faptele.
„Sistemul de justiție traversează o criză profundă cauzată de formarea unor grupuri în cadrul instanțelor superioare, care au preluat controlul administrativ”, a declarat Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul think-tank-ului românesc Expert Forum.
Cine ne protejează pe noi de protector?
Andreea Pocotilă, una dintre autoarele documentarului, susține că dosarele erau redistribuite în mod repetat către alte complete chiar înainte de pronunțarea verdictelor, ceea ce obliga reluarea procedurilor și reaudirea probelor până la prescrierea faptelor.
Și membrii Consiliului Superior al Magistraturii, instituția care ar trebui să garanteze independența justiției și care supervizează cariera magistraților, au fost acuzați de complicitate.
„Dar cine ne protejează pe noi de protector?”, a întrebat Andrea Chiș, fost membru al CSM și judecător pensionar.
Într-un comunicat oficial, CSM a respins acuzațiile și a afirmat că justiția română este supusă „unui atac fără precedent”, menit să îi distrugă reputația prin acuzații false de corupție sistemică. Instituția susține că o inspecție internă nu a confirmat afirmațiile din documentarul Recorder.
Andrea Chiș a argumentat într-un studiu din 2023 că reformele din justiție au concentrat prea multă putere în mâinile conducerii instanțelor, prin extinderea atribuțiilor administrative și slăbirea mecanismelor de control.
„A fost o greșeală ridicarea mecanismului european de monitorizare”, a spus Chiș. „Nu a fost bine pentru sistemul nostru de justiție și a eliminat presiunea asupra celor aflați la putere.”
Potrivit observatorilor, reformele succesive au lăsat România fără mecanisme eficiente pentru investigarea și condamnarea magistraților corupți, în condițiile în care în ultimii ani au existat foarte puține condamnări.
„Există un acord tacit între politicieni și magistrații de rang înalt pentru blocarea răspunderii privind corupția din sistemul de justiție, în timp ce politicienii primesc, la rândul lor, impunitate”, a concluzionat Laura Ștefan.
