Tensiunile escaladează între Rusia și Ucraina. Kremlin: Dorinţa Ucrainei de a recupera Crimeea este o „ameninţare directă”
Rusia vede în dorinţa afişată a Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o "ameninţare directă" la adresa sa, a declarat joi Kremlinul în plină escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări, relatează AFP şi Reuters.
"De fapt, vedem aceasta ca pe o ameninţare directă la adresa Rusiei", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la afirmaţii făcute cu o zi în urmă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski a declarat miercuri în faţa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) că "eliberarea" Crimeii este un "obiectiv" şi o "filosofie" naţionale. El s-a referit însă la eforturile ucrainene în domeniul diplomatic, şi nu la o intervenţie militară, notează France Presse.
"O astfel de formulare semnifică faptul că regimul de la Kiev intenţionează să utilizeze toate mijloacele - inclusiv recurgerea la forţă - pentru a atenta la teritoriul rus", a afirmat cu toate acestea Peskov.
Denunţând o "retorică agresivă" din partea autorităţilor ucrainene, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a spus că Moscova are temeri privind o operaţiune militară a Kievului în estul ţării, scena unui conflict armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti proruşi, susţinuţi de la Moscova.
Peskov a estimat că "posibilitatea unei acţiuni militare" ucrainene în estul separatist "rămâne ridicată". "Constatăm o creştere în intensitate a acţiunilor provocatoare pe linia de contact", a opinat el.
"Aceasta este o problemă de mare îngrijorare pentru noi", a spus Peskov, acuzând Kievul de nerespectarea acordurilor semnate la Minsk în 2015, a căror componentă politică nu a fost niciodată pusă în practică.
Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.
Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o "ameninţare" pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că Belarus şi Rusia vor organiza exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ucraina în viitoarele două luni, potrivit EFE.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti, autoritarul lider de la Minsk a declarat că aceste manevre se vor desfăşura în două etape.
"Am convenit cu preşedintele (Rusiei, Vladimir) Putin că trebuie să organizăm în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina", a indicat el.
Aceste manevre, potrivit lui, trebuie să se deruleze "în două etape în viitoarele două luni", începând din iarnă.
"Totul este pregătit", a adăugat Lukaşenko, a cărui legitimitate este contestată de Occident după realegerea sa în funcţia de preşedinte în august 2020.
Ministerul belarus al Apărării a anunţat anterior o activitate militară sporită a Ucrainei la graniţa cu Belarus.
Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.
UE l-a acuzat pe Lukaşenko de un "război hibrid" prin trimiterea masivă de migranţi fără acte la frontierele sale externe.
Mai mult, Ucraina exprimă temeri că, în cazul unui atac al Rusiei, Moscova va folosi şi teritoriul belarus pentru a invada ţara, după ce Occidentul a fost avertizat de concentrarea a peste 90.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina.
Lukaşenko a spus deja că în acest caz se va alătura Rusiei, cu care formează o Uniune statală.
Preşedintele belarus a mai spus pentru RIA Novosti că este posibil ca forţele armate, compuse în prezent din dintr-un efectiv de 65.000 de persoane, să crească cu 5.000 de soldaţi pentru a "acoperi" complet graniţa de sud cu Ucraina.
