Taxele vamale impuse de Trump, o ameninţare pentru industria farmaceutică globală. Cum ar putea fi afectată Europa

„Politica actuală a administraţiei Trump în domeniul farmaceutic se concentrează pe două puncte principale: scăderea preţurilor medicamentelor eliberate pe bază de reţetă pentru americani, prin exercitarea de presiuni asupra companiilor farmaceutice pentru a alinia sau a reduce preţurile la nivelul celor practicate în străinătate şi impunerea de tarife vamale ridicate la importurile de produse farmaceutice pentru a încuraja producţia internă de medicamente", relevă analiza realizată de platforma de investiţii eToro.

Tarife vamale de până la 250%

Într-un interviu acordat CNBC, Trump a declarat că tarifele vamale americane la produsele farmaceutice vor fi iniţial mici, dar vor creşte la 150%, apoi la 250%, deoarece preşedintele american doreşte ca produsele farmaceutice să fie fabricate în SUA.

„Dacă vor fi aplicate, tarifele vamale americane pentru produsele farmaceutice, de această amploare, vor fi fără precedent şi se preconizează că vor perturba lanţurile de aprovizionare globale. Iar asta ar putea duce la creşterea preţurilor în cazul în care companiile vor transfera costurile către consumatori", precizează cercetarea.

Totodată, giganţii farmaceutici europeni precum Novartis, Roche şi Sanofi sunt consideraţi mai vulnerabili, deoarece o parte semnificativă a lanţului lor de aprovizionare pentru piaţa SUA se află în Europa şi în alte regiuni supuse noilor tarife vamale.

„Se estimează că un tarif de doar 15% aplicat importurilor de medicamente fabricate în Europa va costa industria până la 19 miliarde de dolari pe an. Deşi Sanofi îşi măreşte semnificativ investiţiile în Statele Unite, angajându-se să investească cel puţin 20 de miliarde de dolari până în 2030, este posibil ca, pe termen scurt, să nu fie protejată de efectele tarifelor vamale", susţin autorii analizei.

În acest context complex, nu toate companiile farmaceutice prezente pe piaţa americană ar putea fi afectate în aceeaşi măsură. Eli Lilly, AbbVie şi Bristol Myers Squibb sunt relativ protejate, deoarece produc o mare parte din produsele pentru SUA pe plan intern, potrivit analiştilor, precizează sursa citată.

„Pfizer îşi continuă proiectele de cercetare şi dezvoltare, de extindere a afacerilor, precum şi cele operaţionale şi de eficientizare centrate pe SUA. AstraZeneca şi Johnson & Johnson au în plan investiţii de peste 50 de miliarde de dolari fiecare, iar Eli Lilly, de 27 de miliarde de dolari, pentru a creşte capacităţile de producţie din SUA. În total, această serie de angajamente poate depăşi 250 de miliarde de dolari şi are ca obiectiv crearea de locuri de muncă în Statele Unite şi reducerea expunerii la tarife. Cu toate acestea, tranziţia este de aşteptat să dureze ani de zile", mai arată studiul.

Cine sunt cei mai afectați de tarifele vamale

Totodată, producătorii de medicamente generice care depind de ingrediente farmaceutice active (API) sunt cel mai probabil cei mai afectaţi: 40% din API-urile pentru medicamente generice din SUA provin din China şi sunt acum supuse tarifelor vamale.

„Acest lucru exercită presiuni asupra preţurilor şi lanţurilor de aprovizionare pentru companii precum Teva şi Sandoz, care sunt actori importanţi pe piaţa medicamentelor generice", menţionează analiza.

În timp ce tarifele vamale sunt "cuvintele preferate" al lui Donald Trump, cealaltă componentă a politicii actuale a administraţiei americane în domeniul farmaceutic este reducerea preţurilor medicamentelor pentru americani. Iar asta va exercita presiuni asupra marjelor acestor produse, se precizează în articol.

„Trump a reînviat şi-a extins politica "naţiunii celei mai favorizate" printr-un decret executiv prin care producătorii de medicamente sunt obligaţi să vândă medicamente, în special cele acoperite de asigurările Medicare şi programul Medicaid, la preţuri care nu depăşesc preţurile cele mai mici practicate de companii în ţările dezvoltate comparabile. Producătorilor de medicamente li s-a dat un ultimatum de 60 de zile (care expiră la sfârşitul lunii septembrie 2025) pentru a se angaja în scris să scadă preţurile în consecinţă, în caz contrar urmând să se confrunte cu măsuri de reglementare sau de aplicare a legii”, spun autorii cercetării.

În cadrul conferinţei privind rezultatele financiare, directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a menţionat că el şi alţi 16 directori din industria farmaceutică au primit scrisori prin care li se solicita să ia măsurile necesare pentru a reduce preţurile şi că toţi sunt "gata să-şi suflece mânecile şi să treacă la treabă", se arată în document.

UBS a retrogradat recent rating-ul acţiunilor Novo Nordisk de la "cumpărare" la "neutru", invocând concurenţa crescută şi un mediu de afaceri dificil. Novo Nordisk, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Europa, a anunţat miercuri că intenţionează să reducă cheltuielile pe fondul concurenţei crescânde din partea Eli Lilly şi a prezenţei tot mai mari a versiunilor generice ale medicamentului său împotriva obezităţii, Wegovy.

Vânzările din SUA, 45% din piața globală a industriei

Vânzările din SUA reprezintă 45% din piaţa globală a industriei farmaceutice, care depăşeşte 1,127 trilioane de dolari, potrivit unui raport.

Incertitudinea a afectat şi modul în care investitorii privesc sectorul. De la începutul anului, întregul indice S&P al sectorului medical din SUA a pierdut aproape 5% din valoare, în timp ce indicele european similar, Stoxx 600 Health Care a pierdut peste 11%.

Cu toate acestea, preţurile mai mici ale acţiunilor şi scăderea valorii companiilor farmaceutice ar putea crea oportunităţi pentru investitori. În cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, doar 30% dintre investitorii individuali din întreaga lume şi 28% dintre cei din România au investit în acţiuni din sectorul medical (inclusiv farmaceutic şi biotehnologic), menţionează sursa citată.

eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii fondată în 2007.

Articol recomandat de sport.ro

Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova