Avertismentul vine de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). 

Numărul infecțiilor sanguine provocate de bacteria Klebsiella pneumoniae, rezistentă la tratamente, a crescut cu 72% în perioada 2019-2025. Evoluția este departe de obiectivul european de reducere cu 5% a acestor infecții până în 2030, potrivit celor mai recente rapoarte publicate miercuri de ECDC, potrivit Politico. 

Care e rata mortalității 

Infecțiile provocate de această bacterie, al căror număr a crescut constant în ultimii ani, reprezintă o amenințare majoră pentru pacienții internați în spitale. Rata mortalității este ridicată și se situează, de regulă, între 40% și 70%. 

Analizele arată că mai multe tulpini ale bacteriei au devenit rezistente la aproape toate antibioticele, inclusiv la cele mai noi, și pot provoca forme grave de boală, care pot duce la deces. Datele privind Klebsiella pneumoniae rezistentă la tratament reprezintă „cea mai mare îngrijorare” dintre toate informațiile colectate în ultimul an despre bacteriile rezistente la antibiotice din Europa, a declarat Christian Giske, coordonatorul activității în acest domeniu din cadrul ECDC, în cadrul unei conferințe de presă. 

Cazul este un exemplu al pericolelor provocate de rezistența la antimicrobiene, fenomen prin care bacteriile și ciupercile evoluează și devin rezistente la medicamentele concepute pentru a le distruge. Se estimează că acest fenomen provoacă anual aproximativ 35.000 de decese în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia. 

Pentru Europa, rezistența la antimicrobiene reprezintă o „amenințare majoră la adresa sănătății publice”, a avertizat Giske. 

Deși s-au înregistrat progrese în anumite domenii, cele mai recente rapoarte arată că Uniunea Europeană este încă departe de atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030 privind reducerea infecțiilor rezistente la medicamente. Una dintre dificultăți este numărul limitat de medicamente noi disponibile pentru tratarea acestor infecții. 

Avertismentul apare în contextul în care noua legislație farmaceutică europeană urmează să fie semnată în decembrie. Aceasta include măsuri menite să stimuleze descoperirea și dezvoltarea unor noi antibiotice, prin acordarea unor avantaje industriei farmaceutice și încurajarea unor mecanisme de plată stabile prin care statele să le poată achiziționa.

Infecțiile sunt tot mai greu de controlat 

Deoarece se transmite de la un pacient la altul, limitarea răspândirii bacteriei Klebsiella pneumoniae necesită măsuri mai stricte de prevenire și control al infecțiilor în spitale, avertizează ECDC. Printre acestea se numără respectarea regulilor de igienă a mâinilor, folosirea corectă a echipamentelor de protecție, precum mănușile, și curățarea și dezinfectarea eficientă a spațiilor. 

Măsuri similare au contribuit la reducerea semnificativă a infecțiilor cu MRSA, o altă bacterie cunoscută pentru rezistența la antibiotice și asociată infecțiilor dobândite în spitale. În cazul bacteriei Klebsiella, însă, chiar și omiterea curățării unei suprafețe foarte mici poate favoriza răspândirea acesteia. 

„Klebsiella este o bacterie intestinală și poate avea rezervoare mai importante în organism”, a explicat Christian Giske. „Ceea ce funcționează în cazul MRSA s-ar putea să nu fie suficient pentru Klebsiella. Respectarea regulilor de prevenire și control al infecțiilor trebuie să fie și mai strictă pentru a putea limita o problemă precum cea provocată de Klebsiella”. 

Statele europene au reușit să reducă infecțiile provocate de MRSA, cunoscută și sub denumirea de Staphylococcus aureus rezistentă la medicamente. În 2025, numărul infecțiilor sanguine cauzate de această bacterie era cu 19% mai mic decât în 2019, depășind astfel obiectivul de reducere cu 15% stabilit pentru 2030. 

În timp ce măsurile de control al infecțiilor au dat rezultate în cazul MRSA, bacteria Klebsiella este mult mai dificil de combătut, a explicat Giske. 

Nici infecțiile provocate de tulpinile de E. coli rezistente la antibiotice nu au putut fi reduse. Deși obiectivul european este diminuarea acestora cu 10% până în 2030, numărul lor a crescut cu 16,4% în perioada 2019-2025.

Progrese inegale în combaterea rezistenței la antibiotice 

O altă măsură esențială este reducerea consumului de antibiotice și administrarea acestora doar atunci când sunt necesare. Evitarea tratamentelor inutile poate diminua riscul ca bacteriile să devină rezistente la medicamente. 

Cele mai recente estimări arată că, între 2019 și 2025, consumul de antibiotice în Uniunea Europeană a scăzut cu 5%, mult sub obiectivul de reducere cu 20% stabilit pentru 2030. 

În schimb, UE înregistrează progrese treptate în ceea ce privește utilizarea antibioticelor potrivite. Obiectivul este ca cel puțin 65% dintre antibioticele administrate în Europa să fie din categoria celor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În 2025, proporția a ajuns la 62,5%. 

„Suntem încă în urmă în ceea ce privește mai multe dintre obiectivele stabilite de UE pentru 2030 în combaterea rezistenței la antimicrobiene”, a declarat directoarea ECDC, Pamela Rendi-Wagner. 

Un instrument care contribuie deja la îmbunătățirea situației este supravegherea genomică. Aceasta le permite autorităților să identifice mai rapid modul în care se răspândesc bacteriile rezistente, a explicat Rendi-Wagner. 

„Astfel, putem interveni mai devreme pentru a opri transmiterea infecțiilor, putem lua decizii mai bine fundamentate privind tratamentele și putem identifica domeniile în care este cea mai urgentă nevoie de noi antibiotice”, a adăugat directoarea ECDC.