El a mai precizat că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW, scrie News.ro.
”Evaluările de acum arată că avem o creştere a debitului apelor Dunării, care susţine funcţionarea în parametri a Unităţilor 1 şi 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, ceea ce completează necesarul producţiei de energie, acoperind aproape 20% din acesta. În același timp, rezerva de apă din baraje continuă să crească, iar stocurile de gaze au atins cota de 85% în depozite, în paralel cu continuarea procesului de extracţie pentru acoperirea necesarului de consum”, a anunţat Dan Cărbunaru, la Palatul Victoria.
Ce a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului
Purtătorul de cuvânt al Executivului a arătat că ”interconectarea de la Negru Vodă permite la nevoie suplimentarea cantităţilor de gaz care intră în sistemul naţional, iar începerea exploatării la Neptun Deep, anul viitor, va oferi României capacitate deplină de a acoperi necesarul intern de consum, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali”.
”În privinţa centralei de la Mintia, aceasta a intrat deja în probă, urmând ca la deschidere să livreze peste 1600 MW în sistemul energetic naţional”, a menţionat Cărbunaru.
El a anunţat că, până la sfârşitul anului în curs, adică în săptămânile care urmează, România va avea o capacitate de stocare de 2000 MW a energiei electrice, dezvoltarea acestei reţele fiind accelerată prin schemele de sprijin finanţate din fonduri europene, respectiv PNRR şi Fondul pentru Modernizare.
”Din luna aprilie a anului viitor, energia solară va redobândi un rol important la nivelul resurselor de energie. Iar evaluările care au fost prezentate astăzi arată că energia regenerabilă va deveni, aşa cum spun operatorii de sistem, cea mai importantă resursă de energie începând de anul viitor”, menţionează Dan Cărbunaru.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a adăugat că Centrala de la Iernut va începe, de asemenea, de anul viitor, probele pentru a porni noua unitate de 430 MW.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) a anunţat, luni, că acordă o primă tranşă de finanţare în valoare de 400 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unităţii 1 a centralei nucleare de la Cernavodă din România. Împrumutul acordat operatorului centralei, Nuclearelectrica, reprezintă jumătate din finanţarea de 800 de milioane de euro planificată de BEI pentru proiectul de prelungire cu 30 de ani a duratei de viaţă în exploatarea Unităţii 1.
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Naţional pe 6 noiembrie, însă luni seara a fost iar deconectată, din cauza unei defecţiuni apărute în partea clasică a reactorului. Pe 14 noiembrie, România a revenit la producția de energie electrică cu ambele reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă.
Unitatea 1 a centralei nucleare a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august 2026, ducând la oprirea totală a centralei, din cauza debitului scăzut al Dunării.
După incident, Nuclearelectrica a anunțat că directorul tehnic al centralei a fost înlocuit. „Cauza de profunzime va face subiectul unui raport ulterior”, au mai precizat oficialii Ministerului Energiei.