Surse diplomatice pentru AFP: Cererea de aderare a Romaniei la spatiul Schengen va fi respinsa
Cererile de aderare ale Romaniei si Bulgariei la Schengen, spatiul european fara frontiere, vor fi respinse joi din cauza opozitiei a doua state si trimise arbitrajului liderilor UE in octombrie, au declarat miercuri surse diplomatice citate de AFP.
Ministrii de Interne din 22 de tari UE membre ale spatiului Schengen sunt chemati sa se pronunte asupra cererilor de aderare joi, in cadrul unei reuniuni la Bruxelles.
Dar Olanda si Finlanda au anuntat oficial ca se opun oricarei deschideri, chiar si partiale, a spatiului Schengen pentru Romania si Bulgaria, potrivit acestor surse care s-au exprimat la incheierea unei reuniuni a ambasadorilor tarilor UE la Bruxelles pe acest subiect. Or, aderarea la acest spatiu fara frontiere necesita aprobarea tuturor tarilor membre.
Ministrii olandez si finlandez intentioneaza sa isi explice pozitia fata de omologii lor, au precizat sursele citate. Opozitia lor este dictata de parlamentele lor, au explicat acestea.
"Subiectul este foarte sensibil in unele state", a recunoscut presedintia poloneza a UE.
"Polonia va face maximul posibil pentru a ajunge la o solutie inainte de summitul liderilor UE prevazut pentru 17 si 18 octombrie", a asigurat unul dintre reprezentantii sai.
Dar potrivit mai multor delegatii, nicio solutie nu va fi gasita inainte de summit si un arbitraj al UE va fi necesar.
"Romania si Bulgaria indeplinesc toate cerinetele tehnice pentru aderare si pentru a deveni frontiere externe ale spatiului Schengen, dar acum trebui sa vedem in ce masura sunt capabile sa gestioneze aceste frontiere externe", a subliniat un diplomat european.
"Aderarea posibila a Romaniei si Bulgariei la zona Schengen (...) risca sa creasca presiunea asupra frontierei greco-turce si coasta bulgara a Marii Negre risca sa devina o tinta pentru imigratia clandestina", a avertizat in iunie Jean-Dominique Nollet, seful unitatii de analize Europol, in cadrul unei conferinte privind Schengen.
Problema a devenit "politica", a recunoscut un alt diplomat.
Aceasta politizare a fost denuntata de ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, care a deplans faptul ca Guvernul olandez este "ostaticul politicii antieuropene a unui partid extremist", referindu-se la Partidul pentru Libertate (PVV), miscarea de extrema dreapta a lui Geert Wilders.
Olanda si Finlanda - unde un partid populist si nationalist, Adevaratii Finlandezi, beneficiaza de o sustinere populara importanta - nu sunt singurele care in realitate intampina dificultati, dar sunt "singurele care o spun public", a marturisit un diplomat european.
O formula de compromis discutata in prezent prevede o aderare in etape dar aceasta ridica, de asemenea, probleme.
Ea preconizeaza o deschidere a frontierelor aeriene si maritime ale Schengen pentru Romania si Bulgaria la 31 octombrie, apoi propune sa se astepte pana in iulie 2012 pentru deschiderea frontierelor terestre.
Dar Franta si Germania refuza orice angajament privind o data precisa pentru frontierele terestre.
Parisul cere sa se astepte raportul anual privind coruptia in UE, ce va fi publicat in iulie, pentru a lua aceasta decizie, "in scopul de a pastra deschise toate optiunile si de a pune cele doua tari candidate in fata responsabilitatilor lor".
Spatiul Schengen este format din 22 dintre cele 27 de state membre UE (Marea Britanie, Irlanda si Cipru au ramas in afara acestui spatiu) alaturi de Norvegia, Elvetia, Islanda si Liechtenstein. Pentru integrarea oricarui nou membru este necesara unanimitatea.
