Suferințele prin care a trecut o mamă siriană ca să-și regăsească fiul dispărut: „Fratele meu l-a căutat la morgă”
Peste 500.000 de persoane au murit de la izbucnirea conflictului sirian în 2011. Cele mai recente victime au fost cele din Douma, localitate din Ghouta de Est, supusă unui presupus atac chimic.
Întrucât mii de bărbați au fost aruncați după gratii sau uciși de ISIS sau armata siriană, multe femei au rămas în urmă, care nu știu dacă fiii și soții lor sunt încă în viață.
Om Mohammed este doar una dintre femeile aflate într-o astfel de situație. Fiică a unui fermier de grâu și bumbac, a trăit alături de alți trei frați într-un mic sat din Siria. La 16 ani, a fost căsătorită cu un văr de-al mamei sale, fiind forțată să abandoneze studiile.
„Când m-am căsătorit, am trăit în Shaam din Damasc. Soțul meu lucra și avea un salariu bun. Am trăit aclo 17 ani, dar apoi au început protestele și viața mea s-a schimbat. Am fost nevoiți să ne mutăm și, din cauza bomabardamentelor, n-am mai lăsat-o nici pe fiica noastră la muncă. Într-o zi, soțul meu n-a mai venit acasă”, a mărturisit femeia pentru Independent.
Potrivit acesteia, o explozie într-un garaj din apropiere de locul de muncă al bărbatului le-a schimbat viața. Astfel, soțul n-a mai răspuns la telefon, iar două luni familia l-a căutat la poliție, în spitale și apoi la morgă.
„Am mers la 10 spitale și am văzut atât de mulți bărbați morți încercând să-l găsesc pe al meu... Atât de multă lume murea în preajma mea. La un spital ne-a zis să mergem în beci să ne uităm la cadavre și l-am găsit. M-am prăbușit la pământ fără să realizez că l-am văzut. Când l-am luat acasă, am realizat că nu îl putem înmormânta adecvat, pentru că trupul lui suferise modificări”, a mai spus Om Mohammed.
Înainte ca femeia să își caute cu disperare soțul, fiul cel mare al femeii, Aran, s-a mutat la câteva ore depărtare ca să lucreze la un restaurant. În tot acest timp, el nu a știut că tatăl i-a murit.
„Într-o zi, un grup din ISIS a venit la restaurantul la care lucra Aran și guvernul a aflat. A izbucnit o bătaie, unii au fugit, alții au murit, dar fiul meu n-a putut scăpa. Guvernul sirian i-a capturat pe cei care lucrau acolo. Fiul meu a încercat să se apere, spunând că doar lucra acolo, dar guvernul i-a spus că dacă restaurantul nu avea o relație apropiată cu ISIS, ei nu ar fi avut încredere să meargă să ia cina acolo, așa că l-au arestat. I-au băgat în închisoare, i-au torturat, i-au bătut. Li s-a dat de mâncare doar câte o bucățică mică de pâine. Au făcut asta zilnic, ca să se asigure că nu făceau parte din ISIS”, a mai spus Om Mohammed.
Femeia nu a știut ce s-a întâmplat cu fiul ei. Tot ce știa este că nu poate da de el, oricât de mult l-ar fi căutat.
„N-am auzit nimic, în nicio zi. Nu puteam face nimic. Mă gândeam doar că mi s-a întâmplat din nou și că mi-am pierdut fiul.”
Fără niciun venit, fără alimente și cu 5 copii de întreținut, fratele său a convins-o pe femeie să se mute în Kurdistanul Irakian, unde a locuit într-o zonă supraaglomerată cunoscută drept tabăra Domiz, „Mica Sirie.” Fratele i-a promis că va continua să îl caute pe Aran, chiar dacă însemna să caute din nou dintr-o morgă în alta.
„Patru luni mai târziu, fratele m-a sunat să-mi spună că fiul meu este încă în viață. Nu știam unde este sau cum se simte, doar că a fost trimis să lupte pe front pentru ISIS. Fratele meu a obținut numărul unui ofițer și după multe insistențe am aflat unde se află. Mi-a zis un bărbat că îl va căuta.”
Când omul a sunat-o înapoi, nu mai avea credit pe telefon ca să poată vorbi cu fiul ei, așa că a fost nevoită să vândă zahăr și l-a dat la schimb pentru credit pe telefon.
„Am reușit să-l sunt înapoi. Se auzea prost, dar am auzit un zgomot: „mamă, inima mea.” Am început să plâng. Știam că e băiatul meu, că l-am găsit. Mi-a cerut să vorbească cu tatăl său, nu știa că a murit. N-am putut să-i spun.”
Ca să mai poată vorbi cu el, femeia a vândut orez și zahăr. De fiecare dată, el întreba de tată, iar Om Mohammed îl mințea.
„Vocea i s-a schimbat. Într-o zi mi-a zis că e îngrijorat pentru mine și m-a rugat să am grijă de copii. L-am întrebat ce e în neregulă și mi-a zis că știe, după care a închis.”
După aproape doi ani, a reușit să strângă 1.300 de lire, sperând să reușească să-l scoată pe fiul ei din Siria.
„I-am dat banii unui bărbat care să-l ajute. Aran și-a rupt un braț într-o bătălie și fusese relocat, ceea ce a făcut misiunea mai ușoară. Pentru că era într-o zonă de civili, a fost ușor să-l scoatem de acolo”, a mai spus ea.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
