Suedia va plati 17 milioane de euro despagubiri romilor inclusi intr-o baza de date, considerata de justitie discriminatorie
Suedia va fi obligata sa plateasca circa 17 milioane de euro pentru a despagubi 4.741 de romi inclusi intr-o baza de date a politiei pe care justitia acestei tari a considerat-o ilegala si discriminatorie, informeaza miercuri agentiile DPA si EFE.
In luna septembrie 2013, principalul cotidian suedez, Dagens Nyheter, a scris ca politia din provincia Scania (sudul Suediei) a elaborat respectiva baza de date cu persoane de etnie roma. Ulterior, guvernul de la Stockholm a acceptat sa plateasca fiecarei persoane din baza de date o despagubire de circa 5.000 de coroane suedeze (echivalentul a 512 euro), scrie Agerpres.
Dar 11 dintre romii inscrisi in acea lista au considerat ca despagubirea este insuficienta si, cu ajutorul unui ONG, au dat in judecata statul suedez pentru discriminare etnica. In urma procesului, doua instante de judecata, ultima fiind Curtea de Apel din Svea, au decis ca reclamantii au dreptul la o despagubire de 30.000 de coroane suedeze (aproape 3.300 de euro).
In prima sentinta, emisa in iunie anul trecut, instanta afirma ca exista 'motive intemeiate' pentru a aprecia ca respectiva baza de date a fost intocmita exclusiv pe criterii etnice.
Procurorul general a Suediei a anuntat miercuri ca nu va ataca cu recurs aceasta hotarare si a apreciat in plus ca toti cei inclusi in acea baza de date au dreptul sa primeasca o despagubire chiar si mai mare fata de cea decisa de instanta.
"Sentinta in apel are efecte numai asupra celor 11 reclamanti. Dar Procuratura estimeaza ca din hotarare rezulta ca toti cei inclusi in baza de date au dreptul la o indemnizatie de 35.000 de coroane, intrucat nu se poate evalua cat a cantarit chestiunea etnica in fiecare caz in parte", explica aceasta institutie intr-un comunicat.
Prin urmare, guvernul suedez va trebui sa plateasca in total circa 17 milioane de euro, suma considerata istorica de ONG-ul Civil Right Defenders, care a reprezentat reclamantii in instanta.
"Au fost supusi unui abuz grav si, cu toate ca este tardiv, este pozitiv ca statul isi asuma in final responsabilitatea pentru cele intamplate'', mentioneaza tot intr-un comunicat directorul executiv al acestui ONG, Robert Hardh. De asemenea, in opinia sa decizia procurorului general de a nu inainta recurs ar putea contribui la "restabilirea increderii intre comunitatea roma si politie".
