Sub presiunea tarifelor americane, fabricile chineze opresc producția și caută piețe noi
Producători chinezi îşi suspendă producţia şi îşi îndreaptă atenţia către pieţe alternative, pe măsură ce impactul tarifelor impuse de Statele Unite devine tot mai vizibil, potrivit companiilor şi analiştilor, transmite CNBC.
Cameron Johnson, partener senior la firma de consultanţă Tidalwave Solutions din Shanghai, a declarat că mai multe fabrici din domenii precum jucării, articole sportive şi produse low-cost au trimis jumătate din angajaţi acasă şi au oprit cea mai mare parte a producţiei, în special în huburile de export din Yiwu şi Dongguan.
Conform estimărilor Goldman Sachs, între 10 şi 20 de milioane de muncitori chinezi sunt implicaţi în afaceri de export către SUA.
După impunerea de către SUA a unor tarife suplimentare de peste 100% în această lună, China a răspuns cu măsuri reciproce, deşi Beijingul neagă existenţa unor negocieri comerciale în curs.
Ash Monga, CEO al Imex Sourcing Services, afirmă că impactul tarifelor recente este ”mult mai mare” decât cel resimţit în timpul pandemiei COVID-19, iar pentru întreprinderile mici, creşterea bruscă a tarifelor ar putea fi fatală.
Strategii alternative: Livestreaming şi piaţa internă
Companii precum Woodswool, producător de îmbrăcăminte sportivă din Ningbo, şi-au mutat rapid vânzările online prin platforme de livestreaming pentru a compensa pierderile. În prima săptămână, Woodswool a primit peste 30 de comenzi prin platforma de e-commerce a Baidu, folosind vânzători virtuali generaţi de inteligenţa artificială.
JD.com şi Meituan au anunţat sprijin pentru exportatorii afectaţi, JD.com promiţând investiţii de 200 miliarde de yuani (aproximativ 27,22 miliarde de dolari) pentru achiziţia produselor destinate anterior exportului.
Cu toate acestea, această sumă reprezintă doar 5% din valoarea totală a exporturilor Chinei către SUA în 2024 (524,66 miliarde de dolari).
Provocări pe piaţa internă
Produsele dezvoltate pentru consumatorii americani suburbani nu se potrivesc întotdeauna direct pieţei chineze, ceea ce complică tranziţia. Companiile au apelat la reţelele sociale chineze, precum Xiaohongshu şi Douyin (versiunea chineză a TikTok), pentru a solicita sprijin din partea consumatorilor locali, însă oboseala în rândul publicului începe să se resimtă, avertizează Ashley Dudarenok de la agenţia de marketing ChoZan.
Căutarea de pieţe externe
Tot mai puţine companii chineze consideră posibilă redirecţionarea exporturilor către SUA prin alte ţări, din cauza controalelor sporite asupra reexporturilor. Multe firme îşi diversifică producţia către India şi Asia de Sud-Est, iar altele îşi reorientează exporturile către Europa şi America Latină.
De exemplu, compania Beijing Mingyuchu, care vinde produse de baie în Brazilia, a raportat că, deşi se confruntă cu provocări legate de cursurile valutare şi costurile ridicate de transport, comerţul cu Brazilia nu este afectat major de tensiunile cu SUA. Exporturile Chinei către Brazilia s-au dublat între 2018 şi 2024.
În Ghana, compania Cotrie Logistics, fondată în timpul pandemiei pentru a facilita comerţul cu China, a ajuns să genereze venituri anuale de până la 1 milion de dolari, potrivit CEO-ului Bright Tordzroh.
