SUA avertizeaza Rusia: Orice interventie in Ucraina va fi considerata o invazie. Cum vede NATO un eventual atac al Moscovei
Orice interventie rusa in estul Ucrainei sub pretextul ajutoarelor umanitare va fi considerata "o invazie", avertizeaza ambasadorul Statelor Unite la ONU, Samantha Power, citata de Euronews.
"Rusia a exprimat preocupari similare privind situatia civililor din Georgia in anul 2008, dupa care a atacat acest stat", a spus Samantha Power. "Orice interventie unilaterala a Rusiei pe teritoriul ucrainean, sub pretextul asistentei umanitare, va fi total inacceptabila si profund alarmanta. Si va fi considerata o invazie in Ucraina", a avertizat ambasadorul SUA la ONU, relateaza Mediafax.
Valeri Ceali, consilier prezidential ucrainean, a acuzat Rusia ca incearca sa invoce ratiuni umanitare pentru a interveni militar in Ucraina. "Un convoi umanitar rus se indreapta spre frontiera ucraineana, fiind escortat de vehicule militare ruse. Rusia incearca sa patrunda cu trupe de mentinere a pacii pe teritoriul ucrainean, pentru a provoca un conflict de amploare", a precizat Ceali.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Oficial NATO, despre Rusia: E adversarul atat de nesabuit incat sa se ciocneasca cu o forta NATO?
Robert G. Bell, reprezentantul Secretarului Apararii SUA in Europa, afirma, potrivit "Gandul", ca una din tintele majore ale NATO la summitul din 4-5 septembrie este un consens privind dezvoltarea de noi politici de aparare care sa faca fata noului tip de razboi hibrid practicat de Rusia in Ucraina. Oficialul american, consilier al Misiunii SUA la NATO, a explicat, intr-o intalnire la care "Gandul" a luat parte, importanta masurilor de reasigurare a tarilor celor mai ingrijorate de amenintarea Rusiei – balticele, Polonia, Romania, spunand ca rolul acestora este de descurajare a Rusiei, care stie astfel ca daca trece granita intr-unul din aceste state, se ciocneste de trupele NATO.
Bell a explicat ca nu dimensiunea acestor forte conteaza, ele fiind vazute ca prea marunte de criticii care sustin ca NATO nu ar face fata unei agresiuni rusesti la granita, ci faptul ca Rusia stie ca daca intra in conflict cu aceste trupe, declanseaza conflictul cu intreg NATO. Explicatiile oficialului american vin in contextul in care tarile baltice, Polonia, dar si Romania, sustin ca este nevoie ca NATO sa isi suplimenteze prezenta militara si sa isi concentreze capabilitatile pe flancul estic, pentru a preveni o agresiune ruseasca.
Robert G. Bell, reprezentantul civil al Secretarului Apararii Chuck Hagel in Europa si consilier al Misiunii SUA la NATO, a explicat intr-o intalnire la care gandul a luat parte, la Bruxelles, cum se va schimba politica de aparare a Aliantei, prin deciziile care vor fi luate la summitul de la inceputul lunii septembrie din Tara Galilor. Bell a explicat importanta faptului ca, desi NATO nu a trimis masiv trupe la granita sa estica, unde amenintarea Rusiei a devenit persistenta, acest lucru nu inseamna ca Alianta este slaba.
Strategia folosirii acestor "masuri de reasigurare" – antrenamente comune, nave de razboi care intra si ies permanent din Marea Neagra, batalioane in tarile baltice si Polonia, avioane de lupta prezente in spatiul aerian baltic, au rolul de a descuraja Rusia sa incerce o agresiune similara cu cea din Ucraina. Ele sunt eficiente, in ciuda faptului ca au dimensiuni militare reduse, prin faptul ca adversarul stie ca angajandu-se in conflict pe aceste teritorii, ar declansa invocarea Articolului 5 NATO (atacarea unui stat membru este un atac asupra intregii Aliante, iar raspunsul militar este comun).
"Ce inseamna asta? Ca daca vreun adversar ar fi atat de nechibzuit sau prost sfatuit incat sa treaca linia, s-ar ciocni cu aceste trupe militare. Nu ar fi o invazie lipsita de costuri. O data ce costurile sunt crescute, iar calculele descurajarii se schimba, se declanseaza o intreaga panoplie de capabilitati militare care sustin articolul 5. Deci nu este o chestiune daca NATO poate sa asigure tarile baltice sau Polonia ca un adversar nu va face niciun pas in teritoriul lor. Intrebarea este: este adversarul atat de nesabuit incat sa faca acest pas, stiind ca va intalni o forta militara a NATO?" , a spus Robert G. Bell.
Explicatiile oficialului american vin in contextul in care tarile baltice (Estonia, Lituania si Letonia), Polonia, si intr-o oarecare masura Romania, sustin la acest summit nevoia de suplimentare a capabilitatilor militare ale NATO pe flancul estic, mutarea de trupe in aceste tari, pentru a asigura o protectie reala, nu doar declarativa sau intarziata, in cazul unei agresiuni a Rusiei.
Bell a explicat ca o prezenta militara masiva a fortelor NATO intr-o tara membra este imposibila, din cauza tratatului NATO-Rusia, pe care insa unii oficiali il considera desuet, mai ales ca Rusia l-a incalcat in repetate randuri. "Avem un acord NATO-Rusia prin care am agreat sa nu trimitem un numar substantial de forte de lupta, de tip permanent, in statele Aliantei. Dar nicaieri nu se spune sa nu existe trupe sau ca nici o trupa sa nu puna piciorul in vreun stat membru. Restrictia se aplica doar pentru baze permanente. Deci ce a facut NATO in acest an, pentru a reasigura tarile baltice, Polonia, Romania si Bulgaria ca articolul 5 este sustinut solid, a fost sa organizam exercitii si antrenamente comune prin rotatie, sa trimitem elemente NATO precum avioane de lupta, nave antimina, brigazi de soldati, pentru a exista o prezenta fizica a trupelor in aer, pe mare si pe uscat, de la nord la sud. NATO a aprobat imediat un set de 18 masuri imediate de reasigurare care vor fi mentinute tot anul si la care contribuie toate cele 28 de state membre", a declarat Robert G. Bell.
Ingrijorarea tarilor baltice si a Poloniei este insa majora, iar pozitia lor la acest summit al NATO va sustine ideea suplimentarii de capabilitati militare."Nu cred in afirmatiile care spun ca NATO nu poate apara anumite tari in cazul unei agresiuni a Rusiei. Dar pana la problema apararii, se pune problema descurajarii. Si daca tii cont ca articolul 5 al NATO este solid, ca NATO are o vasta superioritate conventionala asupra Rusiei, care pana de curand a avut o armata in declin, dar care in ultimii 5 ani sub Putin si-a revenit, iar rezultatele le vedem acum in Ucraina, sau ca exista garantia suprema a pozitiei nucleare a Aliantei, trebuie sa iti pui intrebarea: cine va trimite tancuri peste frontiera baltica? Nu cred ca Rusia ia in calcul asa ceva”, considera insa oficialul american.
Exemplul sau face referire la istoria relatiei NATO cu Rusia: "In timpul Razboiului Rece, SUA au mentinut o brigada in Berlin. Nu cred ca vreo evaluare militara sugera vreodata ca acea brigada e capabila sa invinga Armata Rosie. Dar brigada din Berlin a avut scopul de a asigura asupra faptului ca daca URSS ar fi fost atat de nesabuita incat sa incalce tratatul si sa trimita forte militare, ar fi angajat trupele NATO, iar consecintele ar fi fost imprevizibile in ce priveste cum ar fi putut sa escaladeze conflictul. Efectul de descurajare al acestui lucru a fost foarte puternic, timp de 30 de ani".
Cum arata "Razboiul hibrid" – noua provocare a NATO, venita din partea Rusiei
Robert G. Bell a vorbit si despre planurile Aliantei de a-si schimba arhitectura de securitate, pentru a face fata acestor noi provocari venite din partea Rusiei, asa cum le afiseaza ea in Ucraina. "Cu Ucraina, incepem un nou ciclu in ce priveste politica de aparare a NATO. Baza acestui ciclu este un document despre liniile politice, care stabileste ce este pregatit NATO sa faca, care este nivelul sau de ambitie, care sunt asteptarile despre tintele de alocare a resurselor. Primul pas este deci sa ajungem la un acord politic. Imediat ce summitul din Tara Galilor se termina si se ajunge la un consens politic, vom trece la actualizarea acestor linii politice, care au fost ultima oara stabilite in primavara anului 2011, iar de atunci lumea s-a schimbat mult. Dupa summitul de la Lisabona, din 2010, a existat un consens politic, vizibil chiar la intalnirea dintre Obama si presedintele rus de atunci, Medvedev, ca se poate dezvolta o colaborare strategica cu Rusia, ca NATO nu priveste nicio tara ca pe un adversar. Adaptarea acestor linii politice acum, la 6-7 luni de la inceputul crizei din Ucraina, va fi o munca majora".
Robert G. Bell a descris exact cum arata provocarea pe care Rusia o arata lumii intregi, si deci NATO, sub forma agresiunii care are loc in Ucraina. Oficialul a explicat ca NATO trebuie sa decida la acest summit si sa gaseasca solutii prin care sa o contracareze: "Ingrijorarea acum este ca ce vedem in Ucraina este un model militar diferit, asimetric, de agresiune neatribuita, cu forte surogat, sprijin ascuns, atacuri cibernetice, oameni in verde fara insemne militare, la care se adauga campanii de propaganda si presiuni economice, politice, precum si presiune militara deschisa la frontiera, pentru trimiterea mesajului. Ba chiar invocarea amenintarii cu optiunea nucleara. Problema este ce trebuie sa facem noi ca descurajarea sa fie eficienta nu doar impotriva a 20.000 de trupe care ameninta sa treaca granita, ci si pentru situatii ca cea descrisa din Ucraina, pe care am vazut-o si in Georgia, in Transnistria. La asta lucram acum, la contracararea razboiului de tip hibrid, la planurile de contingenta, la liniile politice pe care le vom actualiza, iar aceste lucruri vor stabili ce tip de capabilitati politice, militare, civile, trebuie sa aiba NATO pentru a avea o descurajare eficienta impotriva acestui tip de razboi".