Statele UE au convenit ca veniturile din activele ruseşti îngheţate să fie folosite pentru susţinerea militară a Ucrainei
Ambasadorii statelor UE au ajuns miercuri la un acord de principiu pentru ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei să fie folosit pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene.
Anunțul a fost făcut de preşedinţia belgiană a Consiliului UE, relatează agenţiile AFP şi EFE.
"Ambasadorii UE au convenit în principiu măsuri asupra beneficiilor extraordinare rezultate din activele imobilizate ale Rusiei", a menţionat preşedinţia belgiană într-un mesaj pe platforma X, adăugând că aceşti bani vor "servi la susţinerea redresării şi a apărării militare a Ucrainei".
Propunerea în acest sens a venit în luna martie din partea Comisiei Europene.
Executivul comunitar a cerut ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate, cum ar fi de exemplu dobânzile, să fie utilizate pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Ucrainei. Sumele obţinute din respectivele venituri sunt estimate între 2,5 şi 3 miliarde de euro anual.
În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur.
Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 192 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.
Potrivit unor surse comunitare, conform acordului de principiu convenit miercuri, care mai trebuie aprobat în Consiliul UE de miniştrii statelor membre, 90% din veniturile produse de aceste active ruseşti îngheţate vor fi transferate Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru înarmarea Ucrainei.
Diferenţa de 10% va fi direcţionată către bugetul UE pentru consolidarea capacităţilor industriei de apărare ucrainene.
Rusia a calificat luna trecută drept "furt şi banditism" propunerea avansată de Comisia Europeană, afirmând despre aceasta că va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.
Politicieni europeni cer de asemenea confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate în Occident şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia.
Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică.
.webp)
