Statele care încalcă angajamentele climatice pot fi obligate să despăgubească țările grav afectate. Aviz „istoric” al CIJ
Curtea Internaţională de Justiţie a avertizat că statele bogate trebuie să respecte angajamentele privind reducerea poluării, altfel riscă să plătească despăgubiri ţărilor grav afectate de schimbările climatice.
Statele care îşi încalcă obligaţiile lor climatice comit un act „ilicit” şi ar putea fi obligate să plătească despăgubiri ţărilor cele mai afectate, a conchis miercuri Curtea Internaţională de Justiţie într-un aviz consultativ fără precedent, calificat de mulţi experţi drept „istoric”, deoarece este destinat să influenţeze jurisprudenţa mondială.
Cea mai înaltă instanţă a ONU, cu sediul la Haga, stabileşte în unanimitate prin acest aviz, solicitat iniţial de studenţi din arhipelagul Vanuatu, o interpretare juridică a dreptului internaţional, pe care legislatorii, avocaţii şi judecătorii din întreaga lume o pot invoca acum pentru a modifica legile sau pentru a acţiona în justiţie statele pentru inacţiunea lor în domeniul climatic, explică AFP.
Degradarea climei, cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră, este o „ameninţare urgentă şi existenţială”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa, preşedintele Curţii, într-un discurs de două ore.
„Este o preocupare la scară planetară care ameninţă toate formele de viaţă. Curtea emite acest aviz în speranţa că opiniile sale vor permite dreptului să inspire şi să orienteze acţiunile sociale şi politice pentru a rezolva actuala criză climatică”, a adăugat el.
Este al cincilea aviz unanim al CIJ în opt decenii
Curtea a respins ideea susţinută de marile ţări emitente de gaze cu efect de seră, potrivit căreia tratatele climatice existente – şi în special procesul de negociere prin reuniunile COP anuale – sunt suficiente. Statele au „obligaţii stricte de a proteja sistemul climatic”, a argumentat CIJ. În acord cu ţările insulare mici, curtea a confirmat: clima trebuie „protejată pentru generaţiile prezente şi viitoare”.
Marile ţări poluatoare refuzau categoric să recunoască legal drepturile persoanelor care nu s-au născut încă.
Conform Curţii, cea mai importantă parte a avizului, şi cea care va stârni cea mai mare rezistenţă din partea ţărilor bogate, decurge din aceste obligaţii: compensaţiile datorate ţărilor devastate de schimbările climatice.
„Consecinţele juridice ale săvârşirii unui fapt internaţional ilicit pot include (...) repararea integrală a prejudiciului suferit de statele lezate sub formă de restituire, compensare şi satisfacţie”, a declarat Yuji Iwasawa. Curtea adaugă însă că trebuie stabilită o legătură de cauzalitate directă şi certă „între fapta ilicită şi prejudiciul”, ceea ce este dificil de stabilit în faţa unei instanţe, dar „nu imposibil”, au conchis cei 15 judecători ai CIJ.
Este al cincilea aviz unanim al Curţii în 80 de ani, potrivit ONU.
Cele mai mari audieri din istoria CIJ
„Schimbările climatice nu sunt doar un exerciţiu academic... Le trăim în fiecare zi”, a declarat pentru AFP studentul din Fidji Vishal Prasad, în vârstă de 29 de ani, care a lansat campania în 2019 împreună cu alţi studenţi de la Universitatea din Pacificul de Sud, statul Vanuatu.
Numeroase ONG-uri şi activişti aşteptau cu nerăbdare această opinie, frustraţi de inacţiunea sau lentoarea ţărilor în reducerea consumului de petrol, cărbune şi gaz.
Câteva zeci de persoane erau prezente miercuri la Palatul Păcii, sediul CIJ, în spatele unui banner imprimat pe care scria: „Tribunalele au vorbit – guvernele trebuie să acţioneze acum”.
Printr-un vot al Adunării Generale, Naţiunile Unite au însărcinat CIJ să răspundă la două întrebări. În primul rând: ce obligaţii au statele, în temeiul dreptului internaţional, de a proteja Pământul împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră, generate în principal de arderea petrolului, cărbunelui şi gazelor, pentru generaţiile prezente şi viitoare? În al doilea rând, care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii pentru statele ale căror emisii au cauzat daune mediului, în special statelor insulare vulnerabile de joasă altitudine?
Curtea a trebuit să organizeze cele mai mari audieri din istoria sa, cu peste 100 de ţări şi grupuri care au luat cuvântul, în decembrie, la Palatul Păcii.
Aviz fără caracter obligatoriu
Lupta împotriva schimbărilor climatice se mută din ce în ce mai mult în instanţele naţionale şi internaţionale, pentru a impune măsuri climatice de amploare pe care negocierile la nivel politic nu reuşesc să le declanşeze – cu atât mai mult într-o perioadă în care Europa şi Statele Unite încetinesc sau dau înapoi în ceea ce priveşte angajamentele asumate. COP-urile anuale au permis reducerea previziunilor privind încălzirea globală, dar încă insuficient pentru a respecta obiectivul limită de 2 °C faţă de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Lumea se află deja la o încălzire de cel puţin 1,3 °C.
Acest aviz nu este, desigur, obligatoriu, dar dreptul internaţional se construieşte pe baza unor astfel de avize, a explicat pentru AFP Andrew Raine, din departamentul juridic al ONU Mediu. „Acestea clarifică modul în care dreptul internaţional se aplică crizei climatice, ceea ce are repercusiuni asupra instanţelor naţionale, proceselor legislative şi dezbaterilor publice”, a explicat expertul.
„Este o decizie importantă”, consideră Johan Rockström, directorul unuia dintre cele mai recunoscute institute europene în domeniul climei, Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic. Potrivit acestuia, fiecare ţară poate fi „trasă la răspundere” în faţa instanţelor, chiar dacă nu este semnatară a tratatelor ONU.
Pentru Mary Robinson, fostă preşedintă a Irlandei şi fost Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, „astăzi, situaţia s-a inversat. Cea mai înaltă instanţă din lume ne oferă un nou instrument puternic pentru a proteja populaţiile împotriva efectelor devastatoare ale crizei climatice şi pentru a face dreptate pentru daunele deja cauzate de emisiile lor”, spune ea. Această recunoaştere deschide astfel calea pentru noi revendicări juridice.
Etichete: CIJ, incalzire globala, ONU,
