Spania îşi reafirmă angajamentul „total” faţă de NATO, după ce a respins creşterea bugetului apărării
Ministrul Apărării din Spania afirmă că țara rămâne angajată față de NATO, deși respinge propunerea de creștere a cheltuielilor militare la 5% din PIB.
„Spania şi forţele sale armate sunt un aliat serios, de încredere şi responsabil, deplin angajat faţă de UE şi NATO", a declarat Margarita Robles la Madrid. "Nimeni nu poate pune la îndoială acest lucru", a adăugat ea.
Declaraţia survine unei scrisori pe care premierul socialist spaniol Pedro Sanchez i-a adresat-o secretarului general al NATO, Mark Rutte, şi care riscă să complice desfăşurarea summitului care începe marţi la Haga. Spania a transmis clar că refuză să se angajeze faţă de o creştere suplimentară a bugetului apărării dincolo de angajamentul actual de 2% din PIB, pe care a promis că-l va atinge anul acesta, după ce anul trecut a alocat apărării numai 1,28% din PIB.
„Pentru Spania, să se angajeze faţă de 5% (din PIB pentru bugetul apărării n.red) ar fi nu doar iraţional, ci şi contraproductiv", semnalează în scrisoare premierul Sanchez, care propune includerea unei formule mai "flexibile" în declaraţia care urmează să fie adoptată la summitul NATO, în sensul ca obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuielile militare să fie opţional sau Spania să fie exceptată de la implementarea acestuia.
Premierul spaniol explică în aceeaşi scrisoare că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării, chiar şi în formula propusă de Rutte, de 3,5% din PIB strict pentru achiziţii militare şi 1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe, este incompatibilă cu nevoia de asigurare a finanţării altor cheltuieli necesare Spaniei şi afirmă dreptul legitim al fiecărui guvern de a face sau nu anumite "sacrificii", precum creşterea impozitelor pentru clasa de mijloc sau reducerea serviciilor publice şi a asistenţei sociale.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Preşedintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei.
Prin urmare, secretarul general al NATO, Mark Rutte a propus oficial ca liderii acestor state să accepte la summitul Alianţei creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.
El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliaţii au stabilit să-şi crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmăreşte la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor "planuri anuale care să indice creşterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%".
Secretarul general al NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianţei să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistenţă socială, a susţinut că nu se poate spune că "nu sunt bani" pentru înarmare şi le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetăţeni.
