În cadrul unui referendum cu caracter obligatoriu privind o lege care viza extinderea competenţelor comisiilor parlamentare de anchetă, 51% dintre alegători au votat împotrivă şi 49% pentru, conform rezultatelor parţiale după numărarea a 99% din sufragii, potrivit Agerpres.
Janez Jansa, veteran al politicii şi admirator al preşedintelui american Donald Trump, a revenit la putere după ce fostul premier liberal Robert Golob nu a reuşit să formeze un guvern, în ciuda victoriei la limită a partidului său în alegerile legislative din martie.
Promiţând "un stat mai puţin costisitor, dar de o calitate mai bună", Jansa a dorit, printre alte măsuri criticate de opozanţii săi, să elimine posturi din funcţia publică şi să reducă finanţarea ONG-urilor implicate în apărarea drepturilor civile.
Ce s-ar fi întâmplat dacă referendumul trecea
Dacă referendumul ar fi trecut, persoanele convocate pentru a depune mărturie în faţa comisiilor parlamentare de anchetă ar fi fost obligate să se prezinte imediat, fără a putea contesta convocarea în faţa unei instanţe înainte de încheierea lucrărilor comisiei.
Denunţând înfiinţarea unei "poliţii politice", opoziţia a afirmat că persoanele chemate să depună mărturie ar putea fi astfel constrânse să divulge informaţii sensibile.
Liderul opoziţiei, Golob, avertiza că cei două milioane de locuitori ai acestei ţări membre a UE se confruntau cu "un adevărat test al rezilienţei democraţiei slovene.
"În calitate de opoziţie, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a pune la încercare în faţa publicului toate aceste tendinţe către un sistem autoritar... Nu va fi uşor", declara el pentru AFP într-un interviu, evocând "apatia" alegătorilor.
Deşi media şi analiştii au prezis o prezenţă scăzută la vot, 53,7% dintre alegătorii înscrişi au votat, cea mai mare prezenţă înregistrată vreodată la un referendum în Slovenia, conform rezultatelor parţiale.
Alte trei referendumuri au fost adoptate
În paralel, guvernul a organizat duminică alte trei referendumuri fără caracter obligatoriu, toate fiind adoptate de populaţie.
Unul dintre acestea a vizat eliminarea taxei pentru serviciul public de audiovizual - finanţarea televiziunii publice va depinde de acum înainte de guvern.
Celelalte două au vizat eliminarea dreptului de vot al rezidenţilor străini la alegerile locale şi condiţionarea plăţii ajutoarelor pentru şomerii de lungă durată de prestarea unei activităţi de voluntariat.
Slovenii se vor întoarce la urne de două ori până la sfârşitul anului: în noiembrie pentru alegerile locale şi pentru un alt referendum, convocat de sindicatele din ţară, pentru a bloca un alt proiect de lege al guvernului.
