Turnură șocantă într-un stat vecin cu România. Rușii refugiați care nu îl susțin pe Putin sunt „vânați” și expulzați
Când Elena Koposova a semnat o scrisoare deschisă împotriva invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, nu s-a așteptat la o reacție negativă din partea noului ei stat adoptiv, Serbia.
În definitiv, Serbia își exprimă oficial intenția de a adera la Uniunea Europeană adoptând în același timp toate valorile democratice care însoțesc această aderare, credea ea. Acum, își dă seama că s-a înșelat, scrie AP.
Doi ani după ce a semnat scrisoarea, femeia de origine rusă, în vârstă de 54 de ani, face apel împotriva unui ordin de expulzare după ce a fost declarată o amenințare la adresa securității naționale a Serbiei și permisul său de ședere i-a fost retras. Traducătoarea a declarat că singurul motiv pe care îl poate gândi este petiția anti-război pe care a semnat-o.
„Nu sunt activistă, dar am semnat o scrisoare anti-război când agresiunea rusă în Ucraina tocmai începuse”, a spus ea într-un interviu. „Chiar și neavând calitatea de activistă, nu am putut să tac pur și simplu. Așa că mi-am pus doar numele pe scrisoarea deschisă unde se spunea că războiul este o crimă, și trebuie să ne unim cu toții pentru a-l opri”.
Koposova nu este singura. Serbia și-a deschis granițele în ultimii ani pentru zeci de mii de ruși care fugeau de guvernul președintelui Vladimir Putin și de războiul din Ucraina. Activiștii pro-democrație ruși din țara balcanică spun, acum, că cel puțin unei duzine dintre aceștia le-a fost recent interzis să intre în țară sau li s-au retras permisele de ședere pe motiv că reprezintă o amenințare la adresa securității Serbiei.
Cel puțin alte opt persoane se tem să vorbească public despre problemele lor legale cu autoritățile sârbe, temându-se că ar putea pune în pericol șansele lor de a rămâne în țară împreună cu familiile lor, spun activiștii ruși anti-război.
„A fost foarte brusc, foarte șocant”, a spus Koposova în momentul în care a primit ordinul de expulzare, care nu a explicat motivul măsurii, declarând doar că reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale” și că trebuie să părăsească țara în termen de 30 de zile.
Ea și soțul ei au construit o casă modernă pe un teren într-un sat izolat în afara Belgradului, unde locuiesc cu cei doi copii, în vârstă de 6 și 14 ani.
Activiștii pentru drepturile omului spun că problemele de ședere arată o relație strânsă între președintele tot mai autoritar al Serbiei, Aleksandar Vučić, și Putin, în ciuda candidaturii formale a Serbiei la UE. Vučić a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva aliatului tradițional slav, permițând în același timp propagandei Moscovei, cum ar fi RT și Sputnik, să-și răspândească povestea în Balcani.
„Autoritățile din Belgrad și autoritățile de la Moscova au politici foarte apropiate”, a spus Predrag Petrović, coordonatorul de cercetare la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, un grup independent de gândire care a solicitat o explicație de la Ministerul de Interne cu privire la măsurile împotriva rușilor.
„Oamenii care critică regimul lui Putin reprezintă o amenințare mare pentru regimul de la Moscova”, a spus Petrović. „Acesta este motivul pentru care acești oameni sunt vizați de autoritățile sârbe”.
Până acum, oficialii sârbi nu au comentat despre cazurile raportate care implică cetățeni ruși, iar Ministerul de Interne al Serbiei nu a răspuns la un e-mail de la Associated Press solicitând un interviu sau un comentariu cu privire la această problemă.
Din momentul în care a început războiul din Ucraina, în urmă cu doi ani, mulți ruși au venit în Serbia pentru că nu au nevoie de vize pentru a intra în această țară balcanică prietenoasă, o posibilă rampă de lansare pentru o posibilă emigrare viitoare în Occident. Mulți evitau serviciul militar obligatoriu, în timp ce alții, ca familia Koposova, care au venit mai devreme, erau pur și simplu sătui de guvernul lui Putin și căutau o viață mai bună undeva în afara Rusiei.
Relațiile strânse ale Serbiei cu Rusia datează de secole, iar cele două țări împărtășesc, de asemenea, o origine slavă comună și o religie creștin-ortodoxă. Rusia a susținut solicitarea Serbiei de a-și menține pretențiile asupra Kosovo, o fostă provincie care a declarat independența în 2008 cu sprijinul Occidentului.
Serbia și Rusia mențin, de asemenea, legături strânse între serviciile lor de securitate.
.webp)
