Şefa ICAN: Vladimir Putin exercită un "şantaj" nuclear pentru a împiedica lumea să ajute Ucraina

"Cred că acesta este unul dintre momentele cele mai înfricoşătoare în ceea ce priveşte armele nucleare", a recunoscut Beatrice Fihn, într-un interviu acordat agenţiei franceze de presă, informează Agerpres. 

Nivelul ameninţării nucleare nu a fost niciodată atât de ridicat, afirmă suedeza de 40 de ani, admiţând că "acesta este incredibil de îngrijorător şi de apăsător".

La doar câteva zile după ce şi-a trimis trupele în Ucraina la 24 februarie, preşedintele rus a plasat în stare de alertă toate componentele forţei de descurajare, inclusiv cea nucleară.

O decizie "extrem de neobişnuită", a afirmat marţi şefa serviciilor de informaţii americane Avril Haines, într-o intervenţie în Congresul SUA, subliniind că aşa ceva nu s-a mai întâmplat "din anii '60" ai secolului trecut.

Citește și

iLikeIT. Cum puteți ajuta copiii ucraineni refugiați în România prin intermediul HartaEdu.ro

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

"Este foarte periculos", insistă Beatrice Fihn: "Nu numai că are menirea să insufle frica în lumea întreagă, dar este vorba şi de a o speria suficient de tare pentru a o împiedica să ajute Ucraina".

Vladimir Putin a schimbat paradigma descurajării, opinează ea. Acolo unde arsenalul nuclear trebuie să împiedice un conflict, Moscova îl utilizează dimpotrivă pentru a-l înlesni.

"Rusia îl utilizează practic în scop de şantaj pentru a putea invada Ucraina şi ca nimeni să nu poată interveni", apreciază şefa ICAN, adăugând: "Ameninţarea nucleară este în prezent utilizată într-un mod extrem de răuvoitor şi nepotrivit pentru a invada ilegal o altă ţară care nu este dotată cu arma nucleară".

Totuşi ea consideră că este puţin probabil ca preşedintele rus să recurgă la arma nucleară în acest moment.

Dar "nu poate fi exclus" şi "începem să ne temem că s-ar putea întâmpla", adaugă Beatrice Fihn.

"Neînţelegerile pot să se amplifice foarte rapid" şi s-ar putea ajunge "la utilizarea accidentală" a armei nucleare.

Dar ar putea ieşi ceva bun din tot acest rău dacă această criză serveşte drept "semnal de alarmă" şi forţează puterile nucleare la dezarmare.

"Dacă supravieţuim acestei situaţii, nu vom avea mereu aceeaşi şansă", subliniază şefa ICAN.

"Nu putem lăsa unele ţări să facă asta altor ţări doar pentru singurul motiv că ele au arme nucleare", opinează ea.

ICAN a câştigat premiul Nobel pentru pace pentru că a militat neîncetat pentru aplicarea Tratatului de interzicere a armelor nucleare, ratificat de 59 de ţări, dar de niciuna din puterile nucleare.

Beatrice Fihn afirmă că de la declanşarea crizei interesul pentru acest tratat a crescut şi chiar ţări care dispun de arma atomică l-au criticat pe preşedintele Putin.

"Cred că există o breşă aici şi că noi putem realmente să începem să lucrăm la dezarmare", explică ea, adăugând că, odată conflictul încheiat, Moscova nu ar trebui să fie autorizată să-şi păstreze arsenalul nuclear.

"Ei vor trebui să facă ceva pentru a putea reveni în cadrul comunităţii internaţionale şi acest ceva ar trebui să fie dezarmarea nucleară", speră şefa ICAN.

În aşteptare, ea afirmă că primeşte numeroase mesaje de la oameni îngrijoraţi, care o întreabă cum să vorbească despre această situaţie propriilor copii.

"Toată lumea este înspăimântată", potrivit Beatrice Fihn, care recunoaşte că situaţia este apăsătoare: "Am petrecut ultimii zece ani vorbind despre ceea ce se întâmplă când o armă nucleară este utilizată, ce se întâmplă cu corpurile, ce se întâmplă cu oraşele şi cred că este foarte dur să vorbesc despre asta acum".

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"