Secretul luptei pentru Bahmut. Ce riscă Rusia dacă nu cucerește cât mai repede orașul ucrainean

×
Publicitate

Spațiul aerian al Sankt Petersburgului a fost închis pentru câteva ore din cauza unui "obiect neidentificat", posibil o dronă mare, iar avioane de vânătoare ar fi fost ridicate de la sol pentru a investiga situația.

Cel puţin cinci zboruri au fost redirecționate căre Moscova.

Pe de altă parte, pe internet circulă informații despre un atac cu dronă, care ar fi provocat un incendiu la rafinăria din regiunea rusă Krasnodar.

După incidentul produs, duminică, pe aeroportul militar de lângă Minsk, unde a fost avariat un avion de recunoaştere rusesc, Moscova ar fi livrat Belarusului sisteme de rachete tactice Iskander și sisteme de apărare antiaeriană S-400. Cel putin așa declară președintele Aleksandr Lukaşenko.

Aparatul era folosit de forţele ruse ca "ochi de la distanţă" pentru dirijarea bombardierelor şi orientarea spre ţintele dn Ucraina. Avionul A-50 este foarte complex şi, ca atare, scump. Rusia are doar 9 exemplare. Costul său este estimat la aproximativ 330 de milioane de dolari, comparabil cu al unei nave de război.

Mesajul lui Lukașenko pentru șefii instituțiilor militarizate din Belarus

Lukașenko i-a convocat, luni seara, pe şefii instituţiilor militarizate în legătură cu atacul cu drone revendicat de partizani bieloruși.

Aleksandr Lukaşenko, președintele Belarusului: "Trebuie să fim cu toții atenți la cele mai mărunte acțiuni agresive la graniță, împotriva țării noastre, pentru a lua cele mai potrivite măsuri. (Inamicii) folosesc orice ocazie pentru a stârni incidente în Belarus. Vă cer să urmați ordinele. Restul e în seama mea.

Vreau să subliniez încă o dată că aștept cea mai severă disciplină în rândurile Ministerului de Interne si ale armatei. Cea mai strictă disciplină!".

După acest apel la vigilență sporită, Lukașenko a plecat spre Beijing, unde urmează să fie primit de președintele Xi Jinping. Vizita aliatului lui Vladimir Putin în China alimentează temerile privind o iminentă decizie a Bejingului de a-și alege tabăra în conflictul ruso-ucrainean.

Săptămâna trecută, numeroși oficiali americani și-au exprimat îngrijorarea că Beijingul ia în considerare trimiterea de arme letale în Rusia.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al consiliului de securitate al SUA: "Nu s-a schimbat nimic în analiza noastră. Credem în continuare că Beijingul încă nu a luat decizia dacă să ofere sau nu Rusiei asistență militară. Noi (SUA) nu credem ca ar fi interesul Chinei să o facă".

Totuși, șeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, nu vede ''niciun semn'' care să-l facă să creadă că Beijingul va livra arme Rusiei, potrivit unei declarații făcute pentru postul de radio Vocea Americii.

La rândul lor, analiștii occidentali consideră puțin probabil ca Beijingul să ajute militar Rusia. O asemenea decizie "ar schimba complet jocul și nu doar pentru războiul din Ucraina".

Ar pune China într-o poziție de adversitate mult mai directă cu Statele Unite și NATO și ar accelera decuplarea de Occident.

Dezghețul de primăvară, marea problemă a forțelor ruse

Cât despre front, Volodimir Zelenski spune: "În zona Bahmut, situația devine din ce în ce mai complicată. Inamicul distruge în mod sistematic tot ceea ce poate fi folosit pentru a ne proteja pozițiile. Luptătorii noștri, care apără sectorul Bahmut, sunt adevărați eroi".

Rusia dă zor să încercuiască Bahmutul înainte ca solul să se dezghețe complet și să se transforme in nămol, ceea ce ar putea împiedica ambele părți în încercarea lor de a prelua inițiativa.

Dezghețul de primăvară, cunoscut sub numele de rasputița, are o lungă istorie în ruinarea planurilor de atac ale armatelor pe teritoriul Ucrainei și în vestul Rusiei, transformând drumurile în râuri și câmpurile în mlaștini.

Principala armă a ucrainenilor e artileria, care a reușit până acum să oprească mai toate atacurile rușilor. Tunurile și lansatoarele de rachete provoacă pagube imense în rândul infanteriei inamice.

La fel de indarjite sunt si luptele pentru micul oraș minier Vuhledar. Motivul pentru care Rusia îl dorește este altitudinea relativ mare la care este situat. Acest detaliu îl face potrivit amplasării sistemelor de artilerie și de rachete, pentru a amenința autostrada est-vest, și implicit drumul care leagă portul Mariupol de orașul Donețk.

Articol recomandat de sport.ro
Cum au reacționat englezii după decesul lui Gabi Mureșan
Cum au reacționat englezii după decesul lui Gabi Mureșan
Citește și...
Reuters: Vladimir Putin ia în calcul posibile atacuri asupra bazelor NATO din România și statele baltice

Vladimir Putin ia în calcul escaladarea războiului din Ucraina inclusiv prin atacuri asupra bazelor NATO din România și statele baltice, au transmis surse de la Kremlin, potrivit Reuters.

Barcelona a înregistrat 40,5 grade Celsius. E cea mai ridicată temperatură din ultimii 112 ani

Barcelona a înregistrat miercuri o temperatură maximă de 40,5 grade Celsius, cea mai ridicată valoare din ultimii 112 ani de măsurători, au anunțat agențiile meteorologice, în timp ce un nou val de căldură a lovit Spania.

Reactor nuclear închis din cauza caniculei în Franța. Temperatura Garonnei risca să depășească pragul admis

Reactorul nr. 2 al Centralei Nucleare de la Golfech, în Tarn-et-Garonne, Franța, a fost oprit joi din cauza caniculei, a anunţat într-un comunicat EDF.

Recomandări
Ilie Bolojan, întâlnire cu un oficial de rang înalt al SUA. Ce teme au fost abordate. VIDEO

Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu subsecretarul de stat pentru afaceri politice din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, Allison Hooker.

Reuters: Vladimir Putin ia în calcul posibile atacuri asupra bazelor NATO din România și statele baltice

Vladimir Putin ia în calcul escaladarea războiului din Ucraina inclusiv prin atacuri asupra bazelor NATO din România și statele baltice, au transmis surse de la Kremlin, potrivit Reuters.

Cele mai mari contradicții și „omisiuni” din Raportul de performanță al Fiscului pe 2025 - Analiză a experților fiscali

ANAF a publicat Raportul de Performanță pentru exercițiul fiscal 2025, un document care evidențiază creșteri importante ale colectării, extinderea digitalizării și intensificarea activității instituției dar în care sunt și omise anumite informații.